În fiecare zi în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, se pierd aproape 14 milioane de barili de petrol – 14% din producția mondială.
Întârzierile în producție și transport înseamnă că cel puțin 2 miliarde de barili vor dispărea probabil din totalul acestui an, chiar dacă strâmtoarea s-ar redeschide. Dar negocierile dintre Statele Unite și Iran nu duc nicăieri.
Cu toate acestea, țițeiul Brent se vinde cu doar 107 dolari pe baril, notează The Economist. Acest preț este cu mult sub cei 129 de dolari atinși în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, și departe de 150-200 de dolari pe care analiștii îi prevăzuseră în cazul în care războiul din Iran s-ar fi prelungit.
De ce panica s-a estompat
În primul rând, marile puteri petroliere din afara Golfului și-au accelerat exporturile. Producătorii mai mici și-au adus și ei contribuția: Canada a exportat cu 400.000 de barili pe zi (b/d) mai mult de țiței și produse rafinate în cele patru săptămâni până la 10 mai, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Venezuela și Norvegia au contribuit fiecare cu încă 200.000; Brazilia a adăugat 100.000.
Cel mai remarcabil, însă, a fost cazul Americii. La aproape 9 milioane b/d, exporturile sale nete de petrol în aceste patru săptămâni au fost cele mai mari din istorie și cu 3,8 milioane b/d peste perioada echivalentă a anului trecut, potrivit Vortexa
Pe de altă parte, achizițiile Chinei au scăzut cu 6,6 milioane de barili pe zi. În loc să cumpere tot țițeiul disponibil în străinătate, rafinăriile țării au revândut chiar și unele încărcături pe care se angajaseră să le cumpere din Africa de Vest și din alte regiuni către alți cumpărători asiatici.
Majoritatea estimărilor privind reducerea cererii se situează sub 5 milioane de barili pe zi, ceea ce sugerează că o mare parte din scăderea importurilor reflectă mai degrabă prudență decât lipsuri.
Statele Unite și China au câștigat ceva timp pentru întreaga lume. Totuși, se va ajunge la o situație critică dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.
