
Statul român nu va face nimic pentru a finaliza cele 10 hidrocentrale începute, care ar aduce un plus de 700 MW în sistemul energetic. În documentul trimis Comisiei Europene, în care argumentează necesitatea ajutorului de stat pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, capacitățile hidro previzionate pentru 2036 nu vor crește decât cu 150 MW. Mai mult, din energia hidro lipsesc și cei 1.000 MWh ai proiectului Tarnița Lăpuștești, cu centrala de acumulare prin pompaj, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic.
Pentru 2036, Guvernul României a transmis Comisiei Europene că nu va adăuga în sistemul energetic decât 150 MW de energie hidro. Deși până atunci mai sunt 9 ani, finalizarea celor 10 hidrocentrale începute ar trebui să se producă într-un interval de timp de 1 până la 7 ani, având în vedere că unele obiective sunt realizate în proporție de peste 80-90%.
Concluzia este clară. Statul român nu are nicio intenție de a finaliza aceste proiecte de importanță națională. Mai mult, în documentul transmis Comisiei Europene, în care explică necesitatea acordării ajutorului de stat pentru retehnologizarea reactorului1 de la Cernavodă, nu apare adăugată în sistem centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, proiect de importanță strategică pentru asigurarea echilibrului sistemului energetic, pus în dificultate de intermitența regenerabilelor.
În acest proiect, Hidroelectrica s-a asociat cu francezii de la EDF, iar construcția ar dura maximum 8 ani.
Ieșirea reactorului 1 din sistem, urmată de o creștere a prețului la energie
Autorităților române au transmis Comisiei Europene că retehnologizarea Unității 1de la Cernavodă, inclusiv transformatoare, stații de transformare de înaltă tensiune, sisteme de automatizare și monitorizare SCADA, va afecta semnificativ parametrii de funcționare ai sistemului energetic național, cu implicații directe asupra costurilor sistemului și a securității alimentării consumatorilor.
De precizat că retehnologizarea este programată să se desfășoare pe parcursul a 3 ani.
Totodată, statul român s-a plâns de faptul că țara este deja afectată de prețuri ridicate la energie și de disparități de prețuri în comparație cu alte state membre ale UE, în principal din cauza capacității limitate de interconectare (în special în centrul UE) și a lipsei unei capacități de generare stabile, subliniind nevoia urgentă de modernizare a centralei nucleare.
Șantaj voalat la adresa Bruxelles-ului
Dacă proiectul de retehnologizare a reactorului 1 nu este implementat, există riscuri ca Green Deal-ul să nu se mai aplice în România, au precizat autoritățile în documentul trimis Comisiei Europene.
Astfel, s-au invocat dificultăți semnificative și costuri ridicate pentru înlocuirea capacității de bază nucleare pierdute, ceea ce duce la o volatilitate ridicată a prețurilor, costuri structurale mai mari ale sistemului și un risc geopolitic crescut din cauza dependenței de combustibili fosili, ceea ce riscă să pună în pericol atingerea obiectivelor climatice stabilite în PNIESC și REPowerEU.
3 ani de întreruperi ale furnizării energiei?
În argumentele folosite, statul român a utilizat și studiul de adecvanță realizat de Transelectrica, în conformitate cu metodologiile ENTSO-E. Acest studiu arată că, fără cei aproximativ 700 MW de capacitate fermă, de bază, de la Unitatea 1 a CNE Cernavodă, principalii indicatori de fiabilitate ai României, în special așteptarea pierderilor de sarcină, ar depăși standardul european comun de fiabilitate de 3 ore/an. Prin urmare, potrivit autorităților române, proiectul este esențial pentru menținerea adecvării sistemului și evitarea unor niveluri semnificative de Energie Preconizată Nefurnizată („EEN”), protejând securitatea aprovizionării pe termen lung.

