Atacurile, petițiile și studiile aruncate în spațiul public de ONG-urile de mediu se mulează perfect pe noua strategie de investiții, pe cale de a fi adoptată joi, în Adunarea Generală a Acționarilor de la Hidroelectrica. Astfel, finalizarea hidrocentralelor realizate în proporție de 90% va fi înlocuită cu retehnologizarea hidrocentralelor existente. Așa cere Ministerul Energiei și fix așa cer și ONG-urile de mediu, care, mai nou, par să conducă Hidroelectrica.
ONG-ul Declic a lansat o petiție și un studiu prin care se cer două lucruri: abandonarea hidrocentralelor finalizate în proporție de peste 90% și retehnologizarea hidrocentralelor existente, pe motiv că ar fi mai eficient. Ca și Ilie Bolojan, care a spus că investiția de 1,5 miliarde de lei în baterii de stocare la Hidroelectrica ar ieftini energia, lucru total fals, după cum semnala și Bogdan Badea, fostul director executiv al companiei, ONG-ul Declic susține că retehnologizarea ar scădea prețurile la energie. ”Am lansat o petiție prin care cerem retehnologizarea celor peste 180 de hidrocentrale pe care le avem. Asta ar duce la o producție mai eficientă și la energie mai ieftină pentru fiecare dintre noi. Avem 187 de hidrocentrale, dar multe sunt vechi și folosesc tehnologii depășite. O turbină veche pierde mai multă energie prin frecare, vibrații și uzură. În schimb, una modernă folosește mai bine forța apei. Astfel, din aceeași cantitate de apă se produce mai mult curent”, se arată în petiția lansată de Declic.
Ce atâtea hidrocentrale?
Potrivit ONG-ului Declic, după retehnologizare, producția de energie hidroelectrică ar putea crește cu până la 7%. ”Este o cifră uriașă.
Ca să înțelegi diferența, compară acest 7% cu energia produsă de trei proiecte hidro vechi: Surduc-Siriu, Bumbești-Livezeni și Răstolița. Împreună, acestea ar produce aproximativ 1%, dacă ar fi vreodată finalizate”, se precizează în petiția Declic. Ce omită să spună ONG-ul este că finalizarea hodrocentralelor, care și acum sunt blocate pe motive de mediu, s-ar face într-o perioadă scurtă și cu investiții minime, în timp ce retehnologizarea tuturor hidrocentralelor ar dura zeci de ani, poate și mai mult. De exemplu, retehnologizarea barajului Vidraru a costat 200 milioane de euro și durează circa 7 ani.
Acuzații nefondate
În petiția Declic se mai spune că proiectele finalizării hidrocentralelor ar necesita investiții suplimentare de sute de milioane de euro, fără să se amintească de faptul că statul român a investit deva aici 12 miliarde de lei. ”Mai mult, ar distruge iremediabil natura. Și, foarte important, au fost declarate ilegale de instanțe. Poate te întrebi de ce investește statul în proiecte ilegale, distructive și ineficiente, când ar putea moderniza hidrocentralele vechi. Un posibil răspuns este că băieții deștepți din energie au mai mult de câștigat din finalizarea proiectelor începute în comunism. Cineva va încasa acele sute de milioane necesare pentru finalizarea proiectelor. Iar asta se va întâmpla, mai mult ca sigur, fără suficientă transparență. În schimb, noi, oamenii simpli, avem doar de pierdut. Iar pierderea se vede și în bani, în fiecare lună când plătim factura de electricitate. Acum avem o șansă să schimbăm lucrurile”, se mai notează în petiția Declic.
Studiu pentru acționari
Declic a anunțat și un studiu referitor la avantajele retehnologizării hidrocentralelor, pe care îl vor prezenta la AGA Hidroelectrica din 30 iulie. ”Turbinele și generatoarele vechi pot pierde 5-10% din eficiență prin uzură, cavitație și degradarea izolației. Instalarea unui rotor modern în carcasa existentă poate crește producția cu 10-30% în anumite cazuri, iar experiența norvegiană arată majorări medii ale puterii maxime de 18% pentru turbine Francis și de 21% pentru turbine Pelton și Kaplan-Bulb. Retehnologizarea poate fi cu 50-70% mai puțin costisitoare decât o hidrocentrală nouă cu producție echivalentă, tocmai pentru că reutilizează barajele, lacurile, aducțiunile și racordurile deja existente“, explică dr. ing. Cornel Ilinca, unul dintre autorii studiului.
De aici s-a inspirat Bolojan
ONG-ul Declic a elaborat și un document de poziție, intitulat ”Retehnologizarea hidrocentralelor din România ca prioritate de infrastructură energetică”. Potrivit acestuia, România trebuie să trateze retehnologizarea hidrocentralelor existente ca investiție strategică de prim rang, nu ca simplă mentenanță. Programele de retehnologizare trebuie proiectate simultan cu digitalizarea, hibridizarea hidro–solar–eolian și integrarea stocării cu baterii, astfel încât aceleași amenajări să furnizeze energie suplimentară, flexibilitate, servicii de sistem și capacitate de racordare pentru noi surse regenerabile, utilizând punctele de racordare și liniile electrice existente, se arată în documentul de poziție al ONG-ului. Culmea, în nota Ministerului Energiei pentru ședința AGA din 30 iulie scrie clar că strategia de investiții a Hidroelectrica pentru perioada 2027 – 2030 trebuie să cuprindă dezvoltarea/ instalarea/ operarea/ achiziția de până la 1.500 MW baterii de stocare, dezvoltarea/ instalarea/ operarea/ achiziția unui portofoliu de proiecte regenerabite noi (hidro – inclusiv CHEAP, eolian onshore și fotovoltaic) de peste 2.500 MW, precum și retehnologizarea și modernizarea capacitățitor hidroenergetice existente.
