Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, de la PSD, a lansat un atac cât se poate de direct la adresa împrumutului SAFE, dar și al procentului de 5% din PIB pentru înarmare. Reprezentantul social-democraților consideră că aceste împrumuturi și cheltuieli vor prelungi austeritatea până cel puțin în 2040, dat fiind că datoria publică va crește, iar deficitul nu se va reduce. Acesta consideră că marea problemă a României nu este rating-ul de țară, ci viteza de creștere a datoriei publice.
Adrian Câciu, fostul ministru PSD al Finanțelor, a atras atenția că România a ajuns la 62% din PIB datorie publică, peste limita maximă prevăzută în Tratatul de la Maastricht. În mod normal, potrivit regulilor fiscale europene cu privire la procedura de deficit excesiv, aceasta se activează când ai un deficit public de peste 3% din PIB sau o datorie publică de peste 60% din PIB. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns doar să scazi deficitul public ca să ieși din procedura de deficit excesiv, trebuie să iei măsuri să scazi și ponderea datoriei publice în PIB la sub 60%, susține Adrian Câciu. Potrivit acestuia, dacă nu am mai face nicio datorie suplimentară (alta decât cea pentru finanțarea deficitului), în următorii 4 ani (perioadă în care ne propunem să ajungem la un deficit de 2,9% din PIB), am putea avea o datorie de cel puțin 67% din PIB. După 2030, România va rămâne în procedura de deficit excesiv din cauza nivelului datoriei publice. Orizont de ieșire? Nu mai devreme de 2035, în condițiile actualei construcții fiscal-bugetare, dar fără datorie sau angajamente suplimentare”, atrage atenția fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu.
Datorie suplimentară de 32 miliarde de euro
Dacă orizontul de ieșire din procedura de deficit excesiv este 2035 (deficit public sub 3% in 2030 și datorie publică sub 60% în 2035), de ce facem datorie nouă, suplimentară, întreabă Adrian Câciu. ”Împrumutul SAFE este datorie nouă, suplimentară, care ne va costa 32 miliarde euro. Chiar dacă se va achita în 45 de ani, împrumutul se așează pe nevoia de provizionare a investment grade-ului acordat de agențiile de rating. Pe de altă parte, angajamentele acestea de creștere a alocărilor anuale pentru înzestrare la 5%, la o țară care nu va fi pe excedent niciodată în contextul actualului cadru fiscal bugetar (veniturile vor fi permanent inferioare cheltuielilor), se vor duce în datoria nouă, suplimentară, anual, ceea ce va crea un cerc vicios al datoriei și deficitului”, a avertizat Adrian Câciu.
Strângem cureaua la nesfârșit
Fostul ministru PSD al Finanțelor arată că țara noastră nu face datorie nouă pentru investiții cu factori de multiplicare, care pot crea valoare adaugată de natură să o plătească. Și asta pentru că industria de apărare mondială are unul dintre cele mai reduse niveluri ale factorului de multiplicare economic (până în 1), de până la 8 ori mai mai mic decât investițiile productive. ”Datoria crescută astfel, în noile condiții de angajamente, poate ajunge spre 77% din PIB în anul 2040 (în cel mai optimist scenariu), pentru că nu poate fi ajustată din creșterea veniturilor statului sau scăderea altor cheltuieli. Asta ar însemna un alt orizont de reducere a ponderii datoriei publice în PIB care se va întinde după anii 2050”, a semnalat Adrian Câciu.
Ratingul rămâne stabil, dar negativ
În același timp, fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a precizat că nu deficitul public e problema, ci viteza de creștere a datoriei, care vulnerabilizează ratingul de țară pe următorii 20 de ani. ”Nu vom avea junk, vom avea menținere de rating cu păstrarea perspectivei negative. Nu exista risc de junk. Există însă un risc pe termen mediu de vulnerabilizare a ancorelor financiare curente (o slăbire a sistemului fiscal structural, o slăbire a intrărilor de venituri primare interne sau/și externe) pe fondul sau în contextul unei instabilități politice care poate duce la impredictibilitate în politica fiscal-bugetară”, a spus Adrian Câciu.
Datoria a crescut cu 5% din PIB, deficitul a scăzut doar cu 1,5%
Din 2020, viteza de creștere a datoriei publice este superioară cu mult nivelului de ajustare a deficitului, mai semnalează Adrian Câciu. Doar în ultimul an, ca exemplu (iunie la iunie) avem o creștere cu 5 puncte procentuale a datoriei publice (de la 57% la 62%, cifre rotunjite) în contextul unei scăderi a deficitului de doar 1,5 puncte procentuale (de la 3,68% la 2,2%). ”Perspectiva negativă asociată ratingului de țară a reapărut în România după noiembrie 2024, după semnalul dat de primul tur (anulat) al alegerilor prezidențiale. Și a fost păstrată până azi și va continua până vom avea stabilitate politică, dar și predictibilitate fiscal-bugetară”, a punctat Adrian Câciu, fostul ministru PSD al Finanțelor.
