În timp ce Diana Buzoianu se ”jură” prin mediul online că nu va pune apometre la fântânile din curțile românilor, Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, s-a apucat să-i desființeze proiectul. Reprezentantul UDMR a atras atenția că proiectul de transpunere a Directivei europene a fost elaborat fără consultarea Ministerului Agriculturii și a avertizat că fermierii nu trebuie să fie expuși unor sancțiuni penale disproporționate sau unor interpretări neclare ale legii. Astfel, Tánczos Barna a anunțat că Ministerul pe care îl conduce va elabora propuneri de clarificare la proiectul useristei de la Mediu.
După ce toată țara i-a sărit în cap useristei de la Mediu, Diana Buzoianu, după controversatul proiect care modifică Legea apelor, iată că și UDMR face același lucru. Astfel, ministrul interimar UDMR al Ministerului Agriculturii, Tánczos Barna, a semnalat că proiectul de lege publicat în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind sancțiunile pentru infracțiunile de mediu, care transpune o directivă europeană, cuprinde prevederi care ar putea viza și domeniul agricol.
”România trebuie să respecte legislația europeană și obiectivele privind protecția mediului, fără ca acest proces să genereze sancțiuni disproporționate sau reguli neclare pentru fermieri. Este în interesul fermierilor să avem ecosisteme sănătoase și resurse naturale protejate, care stau la baza unei producții agricole sustenabile. Cu toate acestea, instituirea unor sancțiuni penale disproporționate nu reprezintă soluția pentru atingerea acestor obiective”, a precizat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
Nimeni nu a fost consultat
Potrivit reprezentantului UDMR, Tánczos Barna, orice act normativ trebuie să treacă printr-un proces real de dezbatere publică, transparent și bazat pe dialog între toate instituțiile implicate și reprezentanții sectorului agricol.
”Ministerul Agriculturii nu a fost consultat înainte de lansarea în dezbatere publică a acestui proiect, motiv pentru care nu a putut formula observații. În perioada următoare, MADR va transmite observațiile și propunerile de clarificare pe care le consideră necesare. Obiectivul trebuie să fie o legislație clară, echilibrată și aplicabilă, care să încurajeze o agricultură responsabilă și să protejeze mediul, fără ca fermierii să fie expuși unor sancțiuni disproporționate sau unor interpretări neclare ale legii”, a transmis Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
Nebunia continuă
Încercările disperate de PR ale ministrului demis al Mediului, Diana Buzoianu, de a-i convinge pe români să stea liniștiți, că nu le va taxa apa din fântână și nici nu-i va aresta pentru consum, au avut efect invers. Oamenii au pus probleme cheie, la care autoritățile nu au răspuns în niciun fel. În primul rând, faptul că Buzoianu vorbește doar despre fântâni, când marea majoritatea a cetățenilor au puțuri forate în curți, unde este adevărata problemă. Hidrofoare cu putere de 0,2 litri pe secundă nu există, acestea având, toate, puteri mult mai mari. Astfel că, fără precizări clare în lege, cam toți românii sunt pasibili de pușcărie. ”Autoritățile repetă că legea vizează exploatările grave și activitățile ilegale care afectează mediul. Perfect. Atunci de ce nu scrie asta negru pe alb, fără loc de interpretări? De ce trebuie să aflăm intenția legii din conferințe de presă și postări pe Facebook? O lege serioasă nu se bazează pe promisiunile ministrului. Miniștrii se schimbă. Guvernele se schimbă. Ce rămâne este textul legii”, a scris un cetățean pe rețelele de socializare.
Legea contoarelor de apă
Legea votată luna aceasta în Parlament, dat fiind că era jalon în PNRR, a instituit deja taxe mai mari pe consumul de apă al utilizatorilor, prevăzând o creștere, de la 1 ianuarie 2027, cu 2%, de la 1 ianuarie 2028 încă 4%, iar de la 1 ianuarie 2029 încă 3,7%. Legea a introdus şi obligaţii noi privind măsurarea, contorizarea şi monitorizarea consumului de apă. Astfel, Administraţia Naţională Apele Române a primit dreptul de a institui un sistem propriu de contorizare şi monitorizare, iar utilizatorii vor fi obligaţi să permită instalarea aparaturii de măsurare şi monitorizare, indiferent de regimul juridic al lucrărilor şi al terenului aferent. În lipsa aparatelor de măsură sau atunci când montarea lor este considerată imposibilă tehnic, se pot folosi metode indirecte de calcul, raportate la debitul maxim autorizat şi la timpul efectiv de utilizare.
