Alternativa pentru Germania (AfD) tocmai a obținut cel mai bun rezultat înregistrat vreodată de un partid de extremă dreaptă în istoria postbelică a țării.
De ce alegătorii au susținut un partid atât de radical? Există numeroase explicații parțiale.
În timp ce China și Statele Unite se luptă pentru supremație în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale, companiile germane au rămas chiar și în urma rivalilor europeni.
Germania și-a externalizat nevoile de securitate către SUA, aprovizionarea cu energie ieftină către Rusia, iar sursele creșterii sale economice către China.Toate cele trei elemente ale acestui model sunt acum în ruine, iar mulți politicieni nu par capabili să găsească o alternativă reală. Aici a intervenit AfD, exploatând teama germanilor față de schimbare.
„Keine Experimente” sau schimbări disruptive?
În perioada postbelică, o mare parte a clasei politice și intelectuale germane a învățat o lecție simplă: oricine dorea o schimbare radicală se comporta iresponsabil. Konrad Adenauer, cancelarul RFG, figura dominantă a acelor ani, a câștigat realegerea pe baza sloganului „Keine Experimente” (fără experimente). Aceste cuvinte au devenit, într-un anumit sens, crezul fondator al Germaniei postbelice, notează The Washington Post.
Astăzi, construirea unor noi fundații economice și sociale pentru o democrație care să-și poată păstra un anumit grad de stabilitate în circumstanțe radical schimbate va necesita exact ceea ce Adenauer a avertizat: disponibilitatea de a se angaja în experimente.
Dacă vrea să construiască un nou model pentru deceniile următoare, Germania trebuie să uite lecțiile pe care le-a învățat din perioada postbelică. Iar pentru a-și apăra valorile care au definit-o de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, trebuie să accepte schimbările disruptive.
