Trei nave comerciale s-au scufundat în Marea Neagră, în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, state membre NATO.
Pe 5 octombrie, Royad Mammadov, un cargobot de cereale operat de o companie turcă, care naviga din portul Izmail către Ravenna, a luat foc și s-a scufundat în zona economică a României. Ucraina a dat vina pe o dronă rusă.
Pe 6 octombrie, Alfa Watan, sub pavilion togolez, a fost lovită de drone aeriene și navale în zona economică exclusivă a Bulgariei și s-a scufundat. Apoi, în noaptea de 12 spre 13 octombrie, dronele au lovit încă două nave de marfă la aproximativ 20 de mile de coastele bulgare, scufundând nava HS Dignity, care aborda pavilionul Guineea-Bissau, în apropiere de Krapets.
Marea Neagră este singura zonă de pe flancul estic al NATO în care instrumentele obișnuite de descurajare ale alianței sunt limitate simultan de legislație, geografie și tratate, iar atacurile au loc tocmai în spațiul lăsat liber de aceste constrângeri.
Decalajul din ZEE
Conform dreptului mării, apele teritoriale se întind pe o distanță de douăsprezece mile marine de la coastă și sunt supuse suveranității statului respectiv, relatează Modern Diplomacy. Zona economică exclusivă (ZEE), care se extinde mai departe, conferă unui stat costier drepturi asupra resurselor, nu suveranitate asupra apelor. Un atac asupra unei nave comerciale sub pavilion străin la douăzeci de mile de țărm nu reprezintă, din punct de vedere juridic, un atac asupra Bulgariei sau a României.
Articolul 5 se referă la atacurile armate asupra teritoriului, forțelor sau navelor statelor membre. Atacurile cu drone asupra navelor unor țări terțe aflate în zona economică exclusivă a unui stat membru nu se încadrează în această categorie.
Atacurile sunt suficient de aproape pentru a impune costuri economice și politice reale unui stat NATO, dar suficient de departe de țărm pentru a nega orice motiv care să declanșeze o acțiune colectivă.
Plafonul Montreux
În Marea Baltică, răspunsul NATO la presiunea din „zona gri” a constat în intensificarea prezenței aliaților: mai multe patrule, mai multe nave și mai multe aeronave de supraveghere, provenite din întreaga alianță. Acest model nu se aplică și în cazul Mării Negre.
Trecerea prin strâmtorile turcești este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, iar de la începutul anului 2022 Turcia a invocat articolul 19 pentru a interzice tranzitul navelor de război ale părților beligerante. Convenția limitează, de asemenea, tonajul total al forțelor navale non-riverane din Marea Neagră și durata maximă de ședere a navelor lor de război. Forțele navale aliate din afara regiunii nu pot să navigheze în zonă pentru a stabili o prezență permanentă de escortă în largul coastelor Bulgariei și României.
