Liderii UE și NATO discută cât de repede pot majora bugetele militare. Merz se întâlnește cu liderii baltici înaintea summitului de la Ankara. Timpul se scurge pentru soluții de finanțare.
Reportaj special
Cancelarul german Friedrich Merz se întâlnește cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei pentru a discuta securitatea europeană și sprijinul pentru Ucraina, cu doar o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara. Pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea puterilor ostile – în special Rusia – și al incertitudinii crescânde privind planurile președintelui Donald Trump, liderii UE se așază la masa discuțiilor despre cât de repede pot majora cheltuielile pentru apărare. Întrebarea nu mai este „dacă”, ci „cât de repede”. Timpul presează, iar o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic.
„Nu dacă, ci când”: mesajul ferm al statelor baltice
Premierul estonian Kristen Michal a fost clar înaintea reuniunii: „Întrebarea nu mai este dacă Europa ar trebui să facă mai mult pentru propria securitate. Întrebarea este cât de repede putem livra.” Declarația, făcută pentru Playbook și preluată de presa baltică (ERR.ee), reflectă poziția fermă a Tallinnului, care a ridicat deja cheltuielile de apărare la 5,4% din PIB pentru 2026 – cel mai ridicat nivel din NATO. Estonia nu se oprește aici: oficialii de la Tallinn avertizează că 5% „nu va fi suficient” pentru a implementa pe deplin recomandările militare și că cheltuielile vor depăși acest prag în anii următori.
Lituania și Letonia urmează același ritm accelerat. Vilniusul țintește 5-6% din PIB până în 2026, iar Riga a aprobat un buget de apărare ce se apropie de 4,9% pentru anul viitor. Liderii baltici subliniază constant că „a investi astăzi în descurajare este mult mai ieftin decât a plăti mâine consecințele agresiunii”. Mesajul lor pentru summitul de la Ankara este limpede: Europa trebuie să fie pregătită să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate, menținând în același timp puternică alianța transatlantică.
Prezența istorică a Germaniei în Lituania – prima desfășurare permanentă de trupe germane în străinătate de după Al Doilea Război Mondial – este văzută la Tallinn, Riga și Vilnius ca un semnal puternic că „securitatea Balticii este și securitatea Germaniei”.
Presa din statele baltice (LRT, Delfi, ERR) notează că aceste țări mici, cu populații sub 3 milioane fiecare, dau tonul întregii Alianțe. Ele au atins sau depășit deja noile ținte mult mai devreme decât termenul general de 2035 și cer ca și ceilalți aliați, inclusiv Spania – singura care nu s-a angajat încă ferm la 5% – să accelereze. „Mesajul de la Ankara trebuie să fie clar”, a repetat Michal.
Germania preia frâiele: Merz vrea cea mai puternică armată convențională din Europa
Cancelarul Friedrich Merz a adus o schimbare de ritm vizibilă față de predecesorul său. Germania și-a asumat angajamentul de a atinge 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029 – cu șase ani mai devreme decât termenul general NATO de 2035. Bugetul apărării pe 2026 a atins deja un record de peste 108 miliarde de euro, iar planurile pe cinci ani vizează cheltuieli de aproape 650 de miliarde de euro, mai mult decât dublu față de nivelurile anterioare. Presa germană (Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt, Der Spiegel) descrie această mișcare drept o „revoluție” sau continuarea accelerată a Zeitenwende: ridicarea frânei constituționale a datoriei (Schuldenbremse) special pentru cheltuieli militare permite acum investiții masive în Bundeswehr. Merz a declarat explicit: „NATO trebuie să devină mai european pentru a putea rămâne transatlantic. În ultimii ani am făcut prea puțin pentru propria noastră securitate. Acum recuperăm terenul. Germania va atinge ținta de 3,5% cu mulți ani mai devreme decât s-a convenit la nivel NATO.” Obiectivul declarat este transformarea Bundeswehr-ului în cea mai puternică forță convențională din Europa, cu structuri de comandă permanente pe flancul estic și o prezență consolidată în Lituania. „Securitatea aliaților noștri baltici este și securitatea noastră”, a spus Merz în Vilnius.
Această poziție este aplaudată de aliații baltici, care văd în Germania un partener de încredere și un lider european emergent în materie de apărare. Întâlnirea de astăzi de la Berlin este, în acest context, nu doar un gest de protocol, ci o coordonare strategică înaintea summitului de la Ankara.
Summitul de la Ankara: 139 de miliarde de euro în plus și contracte de zeci de miliarde
Toate țările NATO, cu excepția Spaniei, s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035 – dar multe, în special cele din Est, vor ca acest obiectiv să fie atins mult mai devreme. La summitul de săptămâna viitoare, aliații speră să folosească ocazia pentru a repara relațiile cu președintele Trump, tensionate după ezitările europene de a se alătura acțiunilor americane împotriva Iranului și pe fondul anunțurilor privind posibile retrageri de trupe și capabilități din Europa. Liderii vor scoate în evidență cei 139 de miliarde de euro suplimentari cheltuiți anul acesta pentru apărare de membrii NATO (excluzând SUA). Potrivit unor persoane familiare cu pregătirile, citate de POLITICO, se pregătesc anunțuri de contracte noi de achiziții în valoare de „zeci de miliarde” de euro – semnal clar că Europa nu doar promite, ci și cumpără echipamente, muniție și capabilități la scară industrială.
Sesiunea plenară a fost limitată la doar trei ore, o decizie luată explicit „pentru a-l împiedica pe Trump să se plictisească”, după cum a declarat un oficial NATO. Menținerea atenției președintelui american s-ar putea să nu fie o problemă majoră, judecând după postările sale recente pe rețelele sociale în care se plângea de dimensiunea cheltuielilor americane pentru NATO – un semnal că presiunea pentru „burden sharing” rămâne vie.
Finanțarea europeană: bătălia acerba pentru MFF 2028-2034
Consolidarea capabilităților europene de apărare depinde în mare măsură de noi finanțări în bugetul pe termen lung al UE – Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028-2034. Acest dosar se află în centrul unei bătălii acerbe între contributorii neți (printre care Germania) și beneficiarii neți. Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a fondurilor pentru apărare și spațiu – peste 131 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în MFF-ul anterior. Un oficial UE a declarat pentru surse apropiate negocierilor: „Banii care ar urma să fie dedicați apărării sunt mult mai mulți decât în precedentul MFF. Dar trebuie să găsim mijloacele pentru a face acest lucru și avem nevoie de noi «resurse proprii» pentru a plăti.” Cancelarul Merz a semnalat clar poziția germană: bugetul propus de Comisie este „prea mare”, iar Europa trebuie să opereze cu resurse limitate, prioritizând apărarea și competitivitatea, fără a recurge ușor la datorie comună sau Eurobonduri. Presa germană subliniază că negocierile vor fi dure și că este posibil ca acordul final să nu fie încheiat până la finalul anului 2026. „Suntem în faza în care trebuie să modernizăm structurile și să investim în apărare, dar resursele sunt finite”, a transmis Berlinul.
Dublul dosar – protejarea Europei și adoptarea MFF – va domina agenda pentru restul anului. Oficialii au declarat că Consiliul European din octombrie se va concentra pe această dezbatere. Reuniunea este așteptată să dureze două zile, o mișcare rară pentru președintele Consiliului, António Costa, care a promovat până acum reuniuni eficiente de o singură zi.
Puterile mijlocii intră în joc: Inițiativa canadiană pentru o bancă globală de apărare
Pe lângă eforturile UE și NATO, Reuters relatează că Ottawa speră să folosească summitul de la Ankara pentru a anunța aproximativ 10 țări fondatoare ale unei bănci globale de apărare, ca parte a apelului premierului Mark Carney pentru o alianță a puterilor mijlocii. Până acum, doar Luxemburgul s-a alăturat public inițiativei. Ideea este de a crea instrumente financiare inovatoare care să susțină achizițiile comune de echipamente militare și să reducă dependența de piețele tradiționale, în special în contextul presiunilor americane.
Timpul se scurge: pregătiți-vă pentru o toamnă decisivă
Europa se află la un punct de cotitură. Amenințările hibride – de la tăierea cablurilor submarine în Marea Baltică (misiunile Baltic Sentry și Eastern Sentry, coordonate în mare parte de europeni) până la incursiunile aeriene rusești – fac ca descurajarea credibilă să fie urgentă. Statele baltice, prin exemplul lor de cheltuieli masive și prin vocea lor fermă, trag semnalul de alarmă. Germania, sub conducerea lui Merz, pare hotărâtă să preia rolul de lider european în materie de apărare. Împreună, ele încearcă să convingă restul continentului și Washingtonul că Europa este gata să își asume mai multă responsabilitate. Dar totul se reduce la bani – și la voința politică de a-i aloca rapid. Contractele de zeci de miliarde, noile resurse proprii ale UE și coordonarea transatlantică de la Ankara vor fi testul. Dacă Europa eșuează să livreze repede, consecințele ar putea fi mult mai costisitoare decât orice buget de apărare de astăzi. Mesajul de la Berlin și de la Tallinn este același: mai bine să previi decât să plătești mai târziu.
