A început o lungă vară fierbinte. Urmare a încălzirii consumului pe datorie din 2020 încoace.
Rând pe rând, niște vârfuri de iceberguri politice au tot ales drumurile noastre, ale tuturor. Spre înalte culmi de prosperitate și progres. Promisiuni trâmbițate cu jalnice osanale de megafoanele din presa finanțată din banii acestor partide.
Îmi amintesc de știrea din 2023, an preelectoral, când în Polonia creșterea economică a stagnat, iar România a crescut cu 2%. Unde este acum economia Poloniei și unde este cea a României, după trecerea lăcustelor guvernelor lui Nelu și Marcel? Arată ca un sufleu prăbușit după ce „Chef”-ul a folosit ingrediente de pe piața neagră. Au aruncat pe piață bani împrumutați la dobânzi astronomice pentru a droga populația cu amestecuri toxice: mărirea pensiilor, scutiri de taxe, autostrăzi pe hârtie după studii de fezabilitate cu dedicație, zeci de spitale tot pe hârtie, digitalizare cu robotul Ion, care vorbea agramat precum șefii săi.
PSD, PNL, USR, UDMR, toți pentru unul și unul pentru toți, au apăsat pe accelerație în speranța că ne mai prostesc încă o dată. După bâlbâiala de la prezidențialele din 2024, ne-au păcălit din nou la parlamentare. Au făcut listele în așa fel încât ne-au băgat pe gât un Parlament inert și ineficient pentru noi, cei care culegem rămășițele anilor pierduți.
Din vara lui 2025, când mare parte din cei care au ales pentru noi s-au tupilat după niște birouri cu nume de „Chefi” de birt, în așteptarea unor noi oferte de restaurante cu stele, a început culesul recoltelor pentru noi, cetățenii care finanțăm haosul. TVA mărit, accize asemenea, explozia prețurilor la energie, subfinanțarea educației, înghețarea pensiilor și alte dezastre. Recoltarea din vara lui 2026 ar trebui să fie despre culturile politice compromise de către cei care au ales semințe proaste. Întâmplător sau nu, mai există utilajele de recoltare a rebuturilor. Parlamentul a intrat în vacanță, iar Guvern nu mai avem. Cum să reducem costurile alegerilor proaste ale decidenților de ieri fără să ne încărcăm și mai mult cu o povară mai mare, când în 2027 o să culegem alte „roade” toxice?
Să-i lăsăm mai departe să aleagă bine pentru ei și prost pentru noi pe aceiași decidenți care au dat măsura „înțelepciunii” lor din 2020 până astăzi? Este la fel ca atunci când capul familiei ți-a dat o bătaie zdravănă în fața copiilor și, în loc să ceri un ordin de restricție, tu îl primești din nou în dormitor. Cu suspiciuni rezonabile că, după ce te lasă grea, îți mai administrează o corecție dacă încerci să te aperi.
Care sunt soluțiile? Anticipate? Greu de crezut, la cum au fost întocmite listele în 2024. Un alt Guvern? Tot cu ei? Asta avem în cămara politică. Ceva ajutor extern, cum ne-am tot obișnuit în ultimii 100 de ani, este dificil într-o lume globală în criză economică. Doar că vor urma niște costuri insuportabile. Cu renunțarea la resursele naturale în regim de amanet. Sper să greșesc.
