STB asigură transportul, dar, înainte de toate, se preocupă de menținerea familiei la un loc, în același mediu de lucru. Altfel, nu ar fi fost explicabil cum nu mai puțin de 20 de membri din aceeași familie au nimerit așa, din întâmplare, să lucreze împreună
10.000 de angajați înregistrează compania în acest moment, iar legăturile de familie se regăsesc în cazul a aproape jumătate dintre salariați.
Familii întregi au ajuns să lucreze în aceeași companie
Aproape jumătate dintre angajații STB nu sunt legați doar de același loc de muncă, ci și de relații de familie, potrivit Profit.ro. Mai exact, 4.876 dintre cei 10.137 de salariați au rude printre colegi, iar în 1.428 de cazuri este vorba despre soți și soții. Situația nu se rezumă la câteva cazuri izolate. Peste 30 de familii au ajuns să numere cel puțin 10 membri angajați în cadrul societății.
Primarul general Ciprian Ciucu a venit și cu o posibilă explicație pentru această situație. Potrivit edilului, un vechi contract colectiv de muncă le oferea întâietate la angajare celor care aveau deja o rudă în companie. Cu alte cuvinte, legăturile de familie puteau cântări mai mult decât pregătirea sau competențele candidaților.
Salariile înghit 80% din veniturile companiei
Problemele nu se opresc aici, însă. Raportul înaintat de administratorul judiciar al întreprinderii evidențiază multe alte semne de întrebare. Unul dintre acestea ar fi legat de veniturile companiei, care, în mare parte, se întorc la angajați. Salariile acestora reprezintă 80% din sumele încasate de firmă.
Munca de șofer e, într-adevăr, grea și plină de riscuri. Totuși, 18.000 de lei pe lună e cu mult peste cât s-ar fi așteptat mulți să fie plătită o astfel de poziție. Asta, pe fondul nemulțumirilor constante din partea șoferilor STB, care nu găseau potrivite cifrele salariale lunare.
Toate lucrurile anterior mentionate, puse la un loc, pot crea contextul unui parcurs rapid către insolvență, stadiu în care întreprinderea a intrat încă din septembrie. Motivul acestei decizii este ușor de intuit: datorii mari, mult prea mari, de 1,6 miliarde de lei.
Administratorul judiciar ajută la înțelegerea contextului din spatele acestei situații, prin prezentarea anumitor clauze prevăzute în contractul colectiv de muncă. De altfel, același administrator susține că aceste prevederi ar fi reprezentat și unul dintre principalii factori care au contribuit la acumularea datoriilor companiei.
În traducere, 106 milioane de lei sunt rezervate lunar pentru plata salariilor angajaților. În medie, persoanele care lucrează pentru STB primesc undeva la 10.700 de lei brut, implicit 6.260 de lei net.
Salariile nu sunt singurele beneficii monetare pe care aceștia le au asigurate. Contractul colectiv de muncă prevede, de asemenea, 36 de prime, sporuri și indemnizații.
Numărul semnificativ de angajați aflați în relații de rudenie nu este prima si ultima coincidență depistată. Datele culese surprind o altă întâmplare greu de explicat, care face ca nu mai puțin de jumătate dintre cazurile de concediu medical să fi fost raportate lunea. Weekendurile au fost rareori vizate de astfel de cereri.
Lunea, ziua preferată pentru concediile medicale
176.773 de zile de concediu medical au fost acordate în doar un an, în 2025. Adunate, acestea echivalează cu 484 de ani. Revenim la șoferi, care au avut nevoie de o medie de 60 de zile de concediu medical. Întrucât și concediul medical este plătit, atât statul, cât și STB-ul au trebuit să contribuie pentru a asigura aceste zile libere, cheltuind 55 de milioane de lei.
„Şi ca să vedeţi că nimic nu e întâmplător, se îmbolnăvesc toţi luni. Niciunul sâmbătă şi duminică. În weekend, 1,8% avem îmbolnăvirile. Dar când începe săptămâna de muncă, ne ia cu nişte frisoane şi cu nişte friguri… pentru că o să vedeţi că toţi răcesc în iulie şi august. E o vorbă, doar ăia deştepţi răcesc vara. Ai noştri sunt deştepţi de bubuie. În iulie şi august răcesc toţi. De ce? Ca a doua zi să se ducă pe autocare, la nişte agenţii de turism, cărora le-au căzut şi nişte avioane, că au avut o aterizare forţată, să ducă turişti la bulgari, la albanezi, la turci, la greci. Deci, lucrează în paralel. Ei nu înţeleg, dar în curând o să bubuie un dosar penal de proporţii, pentru că, atâta vreme cât eşti în concediu medical, nu poţi presta o activitate nici la propriul angajator şi cu atât mai puţin la altul”, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar.
STB pare să fie mediul de lucru din București care generează cele mai multe îmbolnăviri. Începând cu 2023 și până în 2025, 1.827 de boli au fost raportate la nivelul Capitalei. Din total, 1.654 au fost înregistrate în rândul angajaților STB.
Șoferi și paznici, cercetați pentru furt de combustibil
Societatea de transport are probleme și cu furtul combustibilului. Remus Borza vorbește de pagube care se ridică până la 6 milioane de euro.
„Avem vreo cinci aplicaţii care monitorizează simultan consumul de carburant şi care spun că, într-un an, consumul mediu este de 23.000 de tone de motorină. Pe foile de parcurs adunate: 26.000 de tone. Rezultă o diferenţă de 3.000 de tone. Înmulţit cu doi euro litrul, rezultă o pagubă de 6 milioane de euro. Cam aici e dimensiunea furtului de motorină în STB. […] De luni, va fi operaţională, pe toată flota, foaia de parcurs electronică generată automat, în timp real, de către un soft”.
Mai mult, administratorul judiciar aduce în discuție problematica softurilor achiziționate, care, în realitate, nu funcționează, cel puțin jumătate dintre ele. Astfel, șoferii sunt „nevoiți” să apeleze la mijloacele clasice, hârtia și pixul. Însă kilometrii puși pe foaie nu sunt întocmai cei parcurși de ei, fiind observate diferențe semnificative.
„Restul au fost achiziţionate ca să trăiască nişte firme prietene şi nişte domni directori de la STB. Foile de parcurs se scriu cu mâna de către conducătorii auto. Foaia de parcurs e un fel de jurnal de bord, care arată: când intri în cursă, când ajungi la cap de linie, câte curse ai într-o zi, numărul de kilometri, eventuale alarme de la instrumentarul de bord. Pe foile acestea manuale, am avut o diferenţă medie anuală de vreo 5 milioane de kilometri în plus faţă de kilometrajul contorizat de instrumentarul de bord. Adică instrumentarul de bord spune că, într-un an, realizăm în medie 50 de milioane de kilometri. De pe foile de parcurs adunate sunt 55 de milioane. De ce oare? Ca să putem justifica ulterior diferenţa pe combustibil”.
Borza le găsește și paznicilor o parte din vină, motiv pentru care intenționează să ia măsuri, întrucât costurile serviciilor sunt ridicate, iar paza nu prea e pază. Altfel, nu s-ar fi ajuns la furturile consemnate.
„Avem mai mulţi conducători auto certaţi cu legea. Cercetaţi penal, cu măsuri preventive, pentru furt de combustibil. Pe 5 mai au descins poliţia, mascaţii. 20 de conducători auto, inclusiv doi paznici – pentru că noi plătim 2,7 milioane de lei la o firmă de pază, ca oamenii lor să ţină de şase la hoţii noştri. Sigur că o să denunţ contractul şi firmei de pază, luni, pentru că am ajuns la un preţ aberant de 40 de lei ora/agent, câtă vreme toată piaţa e la 31-32 de lei ora/agent”.
