Ultima Oră

Wizz Air, cu frâna trasă în România: urmează concedieri masive?

Cezar Osiceanu
Pilot Profesionist și Comentator Aviație 4 min de citire
Publicat la:
Actualizat la:

Operatorul aerian Wizz Air se pregătește intens, potrivit unor surse din piață, pentru demararea acțiunilor de concediere colectivă pentru perioada imediat următoare, respectiv lunile octombrie și noiembrie ale acestui an.

Astfel, dintre cei 1.892 de salariați ai companiilor membre ale grupului din România, ar urma să fie concediați 172 de salariați cu funcții de execuție din bazele operaționale de la București, Craiova, Cluj și Iași, practic rezultând o medie de 43 de concediați per fiecare bază, arată și o știre publicată de apix.ro.

Piloți out! Stewarzi out! Wizz Air out?

Conform informațiilor, lista celor care ar urma să fie concediați este completată și cu un număr de peste 150 de piloți și copiloți, plus peste 120 de însoțitori de bord.

Wizz Air a comunicat angajaților, printr-o notificare internă, că, în cadrul stabilirii ordinii de prioritate la concediere, vor fi luate în considerare strict două criterii:

  1. Criteriul performanței individuale, prin analiza ultimei evaluări anuale, în conformitate cu regulile interne ale operatorului.
  2. Criteriul vechimii în muncă în cadrul grupului Wizz Air. Acesta va fi însă folosit doar în cazul egalității de puncte rezultat în urma aplicării primului criteriu angajaților în cauză.

Conform listelor de reducere comunicate de către Wizz Air, în medie se vor reduce cu șapte echipaje de piloți și însoțitori de zbor per bază de operare, ceea ce înseamnă o reducere medie de două avioane per bază și un număr de 7-8 tronsoane de zbor zilnice efectuate de acele avioane.

Această concediere se face în România, care reprezintă în acest moment a doua mare piață pe care compania operează, unde deține în mod nejustificat 49% din piață și care îi generează venituri de peste 300 de milioane de euro din veniturile totale înregistrate, de peste 608 milioane de euro.

Tot România este locul unde Wizz Air nu a plătit impozit pe profitul realizat la sursă, beneficiind de măsurile care au blocat și întârziat punerea în aplicare a directivei europene.

Măsura dispusă de Wizz Air nu poate fi atacată de sindicatul piloților, fiind special motivată prin cele două criterii, ceea ce arată din nou aversiunea conducerii companiei la adresa acestei forme de protecție a angajaților, exprimată public de atâtea ori. Urmările acestei concedieri, în plan intern și extern al companiei, sunt complexe, deoarece pune pumnul în gură în materia eventualelor cereri de creștere salarială, condiții de muncă etc.

Evident că Wizz Air încearcă acum să își conserve resursele, folosind câteva mijloace mai mult sau mai puțin legale și morale, pe fondul următoarelor situații reale:

  1. Criza petrolului care a scumpit enorm prețurile biletelor de avion, a scăzut profiturile uriașe ale operatorilor low-cost și a „tăiat” rute și destinații odinioară profitabile.

Wizz Air și-a asigurat permanent cantități de petrol achiziționate la prețuri avantajoase, dar plătite în avans prin fonduri de hedging, însă consumul le-a epuizat rapid. În plus, schimbarea guvernului Orbán, pro-Wizz Air și pro-Putin, cu cel al lui Magyar, anti-Putin, încă nu și-a făcut efectele.

  1. Războiul ucraineano-rus care a tăiat masiv rute și profituri obținute de Wizz Air din operarea în această zonă.
  2. Ieșirea de pe piața din Golf, prin închiderea bazei de la Abu Dhabi și forțarea relocării avioanelor și personalului pe bazele din Europa.
  3. Ticăitul ceasului care suna preluarea și, mai ales, plata avioanelor contractate de Wizz Air la Airbus. În acest caz, Wizz Air a folosit cu succes, ani de zile, politica cumpărării de avioane noi și revânzării acestora după trei ani de folosință, înregistrând profituri mari din aceste operațiuni și asigurându-se de o flotă mereu nouă de avioane din familia Airbus A320.

Începând însă cu perioada pandemiei, mulți operatori mici și medii care preluau aceste avioane au dat faliment și, încet-încet, piața s-a contractat și a scăzut cererea, ceea ce a întârziat modelul de business în cauză.

Concomitent, Airbus, pe fondul cursei ei nebunești de eliminare a supremației Boeingului 737 pe segmentul mediu-curier, a forțat producția proprie la peste 600 de avioane pe an din gama Airbus A320, dar și preluarea producției conform contractelor, ceea ce a pus presiune și pe Wizz Air.

  1. Încercarea de preluare agresivă a rutelor interne operate de TAROM și a fabricii de reparații avioane ROMAERO din Băneasa, cu ajutorul sprijinului politic al UDMR, USR și PNL.
  2. Noile prevederi ale UE privind drepturile pasagerilor și intrarea, după lupte seculare, a obligației de plată a impozitului pe profit acolo unde este el realizat, deci și în România.

Și totuși?

Și totuși, ce ar însemna ieșirea completă a Wizz Air de pe piața din România (vorba multora: „să dea Dumnezeu!”) este întrebarea ce se naște în urma acestor condiții, măsuri și posibile evoluții ale companiei și pieței?

Pentru că Wizz Air deține un segment de piață major și:

  • TAROM a fost pregătit de faliment și vânzarea pe bucăți a activelor. De altfel, ATR-urile seria 72-500 vor pleca, se pare, din flotă odată cu ultimele două Boeinguri B 737-700, ceea ce va reduce și mai tare flota operatorului național, aflat în pierdere constantă de peste 20 de ani.
  • Animawings a început să anuleze curse pe fondul problemelor legate de prețul petrolului și costurile cu închirierea avioanelor Airbus A220.
  • Ryanair nu face curse interne în România.
  • Piața se contractă din ce în ce mai tare, românii nemaicălătorind la fel de mult cu avionul.
  • Un nou guvern PSD+AUR+POT+SOS+ etc. ar impune plata impozitului pe profit în România și controale la acest operator economic.
Mica publicitate