Schimbarea doctrinei de apărare a SUA provoacă temeri privind o cursă globală a înarmării nucleare.
Timp de decenii, aliații din întreaga lume s-au bucurat de siguranța oferită de umbrela nucleară a Americii, convinși că nu aveau nevoie de propriile arme de distrugere în masă.
Dar noua Strategie Națională de Apărare (NDS) pentru anul 2026, lansată sub administrația președintelui Donald Trump, a eliminat orice mențiune privind descurajarea extinsă și a exercitat presiuni asupra aliaților să aloce mai multe fonduri pentru apărare, potrivit CNBC.
Crește riscul proliferării
Tot mai multe guverne analizează opțiunea nucleară, crescând riscul proliferării. Consecința directă ar fi un efect de domino la nivel mondial.
În încercarea de a consolida independența Europei, Emmanuel Macron a anunțat în luna martie prima creștere a numărului de focoase franceze din 1992 și a promis să extindă umbrela nucleară a Franței către alte țări din UE, în cadrul așa-numitului parteneriat de „descurajare proactivă”.
Japonia depune eforturi sporite în domeniul apărării nucleare. Liderii Lituaniei și Finlandei, ambele țări având graniță comună cu Rusia, au făcut un pas înainte către eliminarea interdicției de lungă durată privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul național.
”Niciuna dintre aceste evoluții nu echivalează cu o decizie de a construi o bombă, însă eforturile unui stat de a-și spori securitatea pot face ca adversarii să se simtă mai puțin în siguranță, încurajându-i potențial să lovească primii”, a afirmat Shounak Set, cercetător la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.
„Nu poți construi sau desfășura un mijloc de descurajare nucleară fără a intensifica imediat tensiunile și a forța adversarii să reacționeze”, subliniază Andrew Facini, analist principal la Council on Strategic Risks.
Toate puterile nucleare au continuat să-și modernizeze și să-și extindă arsenalele
Toate puterile nucleare au continuat să-și modernizeze și să-și extindă arsenalele, alimentând cursa înarmărilor. Rusia și SUA dețin aproximativ 83% din ogivele nucleare operaționale, potrivit unui raport din iunie al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Se estimează că 4.012 focoase au fost amplasate pe rachete și aeronave, în timp ce până la 2.200 se află în stare de alertă maximă, ceea ce înseamnă că pot fi lansate în câteva minute. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, avertizat deja că Tratatul de neproliferare nucleară se „erodează”.
Tratatul, care a intrat în vigoare în 1970 și a fost prelungit pe termen nelimitat în 1995, are ca principiu central faptul că statele fără arme nucleare se angajează să nu achiziționeze niciodată arme nucleare, în timp ce statele nucleare împărtășesc beneficiile tehnologiei nucleare în scopuri pașnice și urmăresc dezarmarea nucleară. Astăzi, pare expirat.
