Ministerul Justiției a lansat o nouă strategie anticorupție, după ce a constatat că ultima de acest gen nu și-a atins scopul. Analiza implementării strategiei 2021-2025 a arătat riscuri de corupție în mai toate sectoarele publice, de la sănătate, educație, achiziții publice, protecția mediului până la interacțiunea directă cu cetățeanul.
În încercarea de a schimba ceva, ministerul propune înlocuirea conformării formale la măsurile anticorupție cu o abordare bazată pe riscuri, rezultate verificabile, responsabilitate managerială și efecte instituționale sustenabile.
România nu reușește în niciun fel să scape de ”plaga” corupției. Mai mult, aceasta continuă să se manifeste în toate sectoarele publice, dar și în mediul de afaceri.
Analiza implementării strategiei anticorupție 2021-2025, a evaluării externe independente și a raportelor DNA a evidențiat în mod recurent vulnerabilități în domenii precum sănătatea, educația, achizițiile publice, administrația publică locală, mediul de afaceri, activitățile de control și inspecție, autorizarea, infrastructura, fondurile europene, transporturile, protecția mediului și serviciile publice cu interacțiune directă cu cetățeanul, a semnalat Ministerul Justiției.
Acte de corupție la toate nivelurile. Ce se va schimba?
Analiza datelor instituționale privind perioada 2021-2025 indică, de asemenea, persistența unor tipologii de vulnerabilitate asociate influențării procedurilor de achiziții publice, emiterii ori urgentării actelor administrative și favorizării unor operatori economici. Totodată, s-a observat eludarea regulilor de recrutare și promovare, exercitarea selectivă a controlului administrativ și administrarea resurselor publice în contexte caracterizate prin mecanisme de control insuficiente.
Noul proiect de Strategie Națională Anticorupție 2026-2030, elaborat de Ministerul Justiției, introduce o schimbare de accent de la conformarea predominant formală către o abordare bazată pe riscuri, rezultate verificabile, responsabilitate managerială și efecte instituționale sustenabile.
Digitalizarea va reduce interacțiunea dintre funcționar și cetățean
Digitalizarea proceselor administrative vulnerabile, creșterea trasabilității deciziilor și reducerea interacțiunilor informale dintre funcționar și beneficiar vor limita oportunitățile de corupție, crescând calitatea dintre administrație și cetățean, se arată în Strategie.
Cu toate acestea, Ministerul Justiției atrage atenția că au apărut tot mai multe fapte asociate utilizării necorespunzătoare a informațiilor și instrumentelor digitale, inclusiv în legătură cu falsul informatic și utilizarea de date nedestinate publicității, ceea ce indică extinderea riscurilor și în procese administrative digitalizate.
Luarea de mită a rămas infracțiunea predominantă
Analiza seriilor de date aferente perioadei 2021-2025 relevă menținerea unei intensități ridicate a fenomenului de corupție în zone administrative recurente.
Datele provenite din activitatea Direcției Naționale Anticorupție indică o creștere a numărului de dosare de corupție nou înregistrate de la 2.024 dosare în anul 2021 la 2.599 dosare în anul 2025. Luarea de mită rămâne constant infracțiunea predominantă, deși cu o tendință ușor descendentă față de nivelurile maxime din 2023-2024, în timp ce abuzul în serviciu și falsul intelectual își păstrează o frecvență ridicată, indicând persistența unor vulnerabilități asociate proceselor administrative, emiterii de acte și exercitării atribuțiilor de control, a mai arătat Ministerul Justiției.
