Cu toții am învățat la școală și am văzut filmele de pe canalele media despre acest prădător sălbatic ce poate ataca cu succes chiar și leul atunci când este în haită, dar puțină lume știe că în orașul Harar din Etiopia există, ca obiectiv turistic, hrănirea hienelor de către localnici.
Cum problema gestionării gunoaielor este una capitală în România, iar declarațiile premierului demis Ilie Bolojan au făcut trimitere la șobolani, poate că astfel putem să tragem un nou semnal de alarmă asupra acestei probleme.
Hienele în slujba omului?
De curând, cercetătorii de la Universitatea din Sheffield au realizat un studiu privind impactul acestor animale sălbatice în cazul folosirii lor de către om în spațiile urbane, sub aspectul gestionării deșeurilor, combaterii schimbărilor climatice și prevenirii bolilor, iar rezultatele au fost incredibile.
Astfel, hienele au fost calificate ca fiind adevărate „gropi de gunoi biologice” și „eco-războinici”, deoarece se hrănesc cu orice fel de deșeuri organice și carcase de animale abandonate sau existente pe lângă drumuri și abatoare. În cadrul studiului a fost analizat orașul etiopian Mekelle, care are o populație de peste 660.000 de locuitori, este într-un proces de plină urbanizare și unde peste un milion de animale sunt sacrificate anual pentru hrana în gospodăriile oamenilor.
Consumul în cauză generează peste 1.000 de tone metrice de deșeuri de carne, adică echivalentul greutății totale a circa 30.000 de oi vii, ca tot au fost oierii noștri la Guvern de curând.
Aceste deșeuri rămase de la animale și neconsumate de către oameni sunt aruncate, în general, pe marginea drumurilor sau în alte locuri deschise, precum gropile de gunoi autorizate sau nu. Situația pare asemănătoare cu cea de la noi în multe privințe, chiar dacă în România există un control sanitar-veterinar evident mai strict.
Hiena doctor veterinar
Spre stupefacția multora, hiena are și un rol de medic veterinar în ceea ce privește controlul bolilor și sănătatea publică.
Astfel, necrofagele hiene, prin eliminarea rapidă a carcaselor aflate în putrefacție, opresc răspândirea unor agenți patogeni periculoși și previn răspândirea epidemiilor.
Mai mult, datele colectate probează faptul că hienele sunt „responsabile” de prevenirea anuală a zeci de infecții cu antrax și tuberculoză bovină în rândul oamenilor și șeptelului domestic.
Hiena gunoier
Ca urmare a activităților lor, hienele au fost calificate de către cercetătorii respectivi ca fiind adevărate „gropi de gunoi biologice”, studiul lor în cazul orașului etiopian Mekelle demonstrând faptul că acestea reduc costurile anuale ale municipalității în materia gestionării deșeurilor cu peste 100.000 USD anual!
Hiena agentul verde
Studierea efectului climatic al acțiunii hienelor a revelat, în mod surprinzător, că hienele previn eliberarea a peste o mie de tone de emisii de carbon pe an într-un singur oraș de dimensiunile celui analizat. Aceste emisii de carbon provin din resturile de carne care, dacă ar fi lăsate să putrezească în aer liber sau ar fi arse, ar elibera cantități mari de gaze cu efect de seră.
Gunoiul românesc
În toate țările cu probleme de gestionare a exceselor de dezvoltare ale unor anumite situații de mediu se fac permanent cercetări și studii pentru readucerea la starea de echilibru natural.
Una dintre metode este dată de controlul biologic al populațiilor. În cazul Deltei Dunării, pentru exemplificarea pagubelor imense provocate de cormorani pisciculturii, unul dintre cei mai buni miniștri ai agriculturii de după 1990, Petre Daea, a făcut publică o filmare cu cât poate mânca un cormoran.
Eu o să vă propun să urmăriți filmările făcute de mine personal la Sulina, pe plajă, la Marea Neagră, prin care veți putea vedea cum un stol de cormorani, în doar câteva minute, a consumat un întreg banc de stavrizi.
https://youtube.com/shorts/sEQxhxhQOl8?si=-pcvAaM9xPC_gxCp
Al doilea caz este cel al gropilor de gunoi ecologizate sau nu, acolo unde hoardele de șobolani se aseamănă cu năvălirile turco-tătare de odinioară!
Dincolo de eterna întrebare de ce nu se dorește folosirea gunoiului la termocentrale, ceea ce ar reduce costurile energiei, ar ecologiza permanent întreaga țară și ar permite exporturile de energie, se naște o alta, și anume: dacă etiopienii folosesc hienele patrupede, noi ce facem cu hienele bipede în exces în România?
