Ultima Oră

Puterea machiajului în era digitală

Acest articol exprimă opinia autorului și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Național.

Monica Tatoiu
Publicist-Comentator Economic 3 min de citire
Publicat la:
Actualizat la:

Modul în care sunt machiate informațiile gestionează procesarea lor de către publicul consumator. Cei care vând aceste informații au făcut aceleași cursuri de master precum vânzătorii de rujuri sau gene false. Toți spun aceeași poveste despre lupta pentru frumos sau bine, pe înțelesul unui public consumator tot mai preocupat de forme fără fond.

Lumea este într-o spirală a schimbării greu de procesat pentru publicul larg, care își dorește lumea veche înapoi. Nu se mai poate, așa cum nu se mai poate turul doi înapoi. Așa că, direct proporțional cu frustrările generate de explozia inflației, suntem alimentați cu știri despre meciul pentru putere, cu actori faimoși sau aspiranți la covorul roșu. Zilnic, canalele de comunicare plimbă știri cu parfum de adevăr, așa cum sunt cârnații cu aromă de carne, tricourile cu urme de bumbac sau alegerile democratice într-un singur tur.

Am avut, în 2008, criza produselor bancare superprofitabile pentru cei care nu se uitau la știri. S-au printat niște bani cu care au fost sprijinite băncile. Slavă societății de consum. Banii nu veneau din economie, veneau din imprimantă.

Am avut, în 2019, criza sanitară. S-au printat niște bani cu care au fost sprijinite unele companii și niște consumatori vulnerabili. Banii nu veneau din economie, veneau din imprimantă. Slavă societății de consum.

Am avut imediat, în 2022, războiul din Ucraina. Am împrumutat și am donat mulți bani pentru achiziții de armament, pentru salvarea democrației. Dacă cade Ucraina, rușii ocupă Europa, ni s-a spus constant. Așa că UE s-a împrumutat de alți bani de la tiparnițele lumii. Alți bani care nu veneau din economia reală.

Începând cu anii ’90, în SUA, mai apoi în UE, s-au deschis templele religiei Green. Întâi în universități, cu preotese și preoți specialiști în schimbările climatice. Costurile tranziției de la combustibilii fosili la moriști de vânt și panouri solare s-au transformat în costuri tot mai mari pentru economia reală, care ulterior s-au transferat la consumatori, generând inflație. Alți bani au ieșit din tiparnițe ca să finanțeze consumul. Ca să împingă consumatorii spre produse „verzi”, s-au investit masiv banii din taxele tot mai mari în știri despre studii care să ne amenințe cu colapsul Terrei dacă nu renunțăm la combustibilii fosili.

SUA s-a trezit între timp și renunță accelerat la politicile care ucid economia. UE se încăpățânează să impună taxe produselor decretate toxice pentru sănătatea Terrei. Își ucide economia și continuă să se împrumute cu bani din tiparnițe și se sufocă sub presiunea inflației. Pentru că piramida certificatelor verzi produce suficienți bani cu care se machiază știrile.

Și uite așa am ajuns în martie 2026 la momentul adevărului. Cu toată economia verde impusă de Comisia Europeană, unde trebuia ca ideologia să bată ingineria, s-a ajuns la fundul sacului. Fără gaz și petrol nu există economie rezilientă. Gazul din SUA și Oman nu mai vine în cantitățile necesare. Electricitatea verde nu este suficientă. Circulația mărfurilor fără combustibili fosili este pe avarie.

Banii fără acoperire generează inflație. Politicile verzi au accelerat-o prin negarea legilor fundamentale ale fizicii, chimiei și economiei. Oricât ar mai produce fabricile de cosmetice de machiat știrile, nu mai pot ascunde ridurile unei economii globale în care și tiparnițele de bani s-au blocat din lipsă de „combustibil”. Așa că soluția finală este conflictul, în care părțile se luptă să plătească mai puțin din operația de lifting. Petrolul este doar substanța de contrast la examenul tomograf care va identifica sursa cancerului ce macină economia globală.

Mica publicitate