La 100.000 de euro pe proiect, prin Programul Open River, finanțat de miliardari din Marea Britanie, ONG-urile s-au năpustit asupra României, reușind performanța de a implementa cele mai multe proiecte de identificare și demolare a barajelor. Din cele peste 10 proiecte, în fiecare dintre acestea fiind vizate pentru demolare între 3 și 5 baraje, unul deja a ajuns la final, astfel că, în vara acestui an, barajul de pe Râul Doamnei va dispărea. Pentru a minimaliza impactul, ONG-urile nu le numesc baraje, ci bariere în calea apelor.
Programul Open River vine să continue proiectul AMBER, prin care Comisia Europeană a finanțat inventarierea barajele din calea râurilor. Concluzia, după finalizarea proiectului AMBER, a fost că râurile europene sunt cele mai fragmentate din lume și doar o treime din râurile sale au o stare ecologică bună, așa cum este definită de Directiva-cadru a UE privind apa.
”Una dintre cele mai mari cauze ale fragmentării râurilor este prezența barierelor artificiale în calea debitului râurilor, fiind estimate peste un milion de bariere în râuri și pâraie din Europa, reprezentând 0,74 bariere/km”, se arăta în proiectul AMBER. După ce au fost inventariate, programul Open River, susținut din banii unor miliardari din Marea Britanie, a trecut la stimulente financiare date ONG-urilor pentru a ”vâna” baraje și a convinge autoritățile și comunitățile locale să accepte demolarea acestora.
Aglomerație mare de ONG-uri
Din cele aproximativ 12 proiecte ale ONG-urilor desfășurate în România, prin programul Open River, cele mai multe s-au axat pe râul Mureș. Unul dintre acestea a vizat finalizarea cartografierii barierelor în sectorul de mijloc al râului Mureș pentru restabilirea conectivității și biodiversității și a constat în studii de teren și cartografiere pe o distanță de 624 km din cursul de mijloc al râului Mureș și a afluenților săi Târnava Mică și Niraj, pentru a construi un inventar verificat al barierelor și a identifica următorii candidați pentru eliminare.
”Restabilirea conectivității aici va lega secțiunile Mureșului Superior și Inferior, cartografiate anterior, într-un sistem fluvial continuu. Proiectul va acorda prioritate barierelor cu cel mai mare impact, gata de îndepărtat, și va pregăti o cerere ulterioară de îndepărtare a barajului. Până la sfârșitul proiectului, echipa de proiect se așteaptă să identifice candidați viabili pentru îndepărtare, să consolideze cadrul de colaborare cu autoritățile naționale din domeniul apei și să pună bazele următoarei faze de restaurare a râului în bazinul hidrografic Mureș”, se arată în proiect.
Dispar toate barajele din bazinul hidrografic Olt
Proiectul restaurarea conectivității la bazinul hidrografic Olt al României prin consolidarea capacității de demolare a barajelor își propune să restabilească conectivitatea în Carpații de Sud-Vest, bazându-se pe ani de colaborare cu comunitățile locale și părțile interesate. ”Prin punerea bazelor pentru demolarea barajelor în întreaga regiune, echipa proiectului intenționează să sprijine recuperarea habitatelor critice și migrația speciilor pe cale de dispariție. Acest proiect se concentrează pe aproximativ 1.000 km de afluenți din bazinul hidrografic Oltul Mijlociu (Cibin, Hârtibaciu, Sebeș, Arpaș, Sâmbăta, Săliște și Viștea), care leagă zona muntoasă centrală a țării de regiunea sa deluroasă”, se precizează în prezentarea proiectului.
Bani pentru pre-demolare
Proiectul inventarierea barierelor de pe râul Bistrița Aurie are ca obiectiv prioritizarea a cel puțin trei pentru eliminare. O componentă importantă suplimentară este organizarea a două evenimente de implicare a comunităților locale și a părților interesate relevante, unul la începutul proiectului și unul la finalizarea acestuia, spun ONG-urile. Un alt proiect prevede identificarea barierelor care trebuie eliminate pentru a restabili habitatele și biodiversitatea în Bazinul Mureșului Superior. ”O etapă importantă a fost implicarea cu succes a peste 40 de părți interesate instituționale prin intermediul meselor rotunde și al unui webinar final cu aproape 30 de reprezentanți cheie, ceea ce a consolidat sprijinul pentru viitoarele eliminări. Preocupările apărute în cadrul întâlnirii de implicare au fost abordate printr-o modelare hidrologică primară pentru zona barajului Ciumani. Primele rezultate arată că eliminarea nu ar cauza niciun risc semnificativ pentru pânza freatică locală sau pentru habitatul umed din amonte. Echipa de proiect a primit o subvenție ulterioară pre-demolare pentru a pregăti îndepărtarea barierei din satul Ciumani”, se precizează în prezentarea proiectului.
Obiectiv, cinci baraje de pe Râul Putna
La proiectul identificarea și prioritizarea barierelor viabile care pot fi eliminate în bazinul râului Putna,rezultatele așteptate includ o analiză multicriterială pentru a prioritiza eliminarea a cel puțin cinci bariere, informații concrete pentru deschiderea a peste 30 km de habitate în amonte, o implicare și o colaborare locală sporită și o foaie de parcurs pentru eliminarea durabilă a barierelor. ”Se urmărește să încurajeze sprijinul comunității și al părților interesate prin interviuri și consultări publice și să dezvolte un plan de acțiune detaliat, alături de o campanie de conștientizare. Proiectul servește, de asemenea, ca model replicabil pentru viitoarele inițiative de restaurare a râurilor, contribuind la eforturile regionale și globale de conservare ecologică”, au raportat ONG-urile.
Prima demolare, în această vară
După ce a fost finanțat pentru pre-demolare, barajul de pe Râul Doamnei, care izvorăște sub Vârful Moldoveanu, a primit bani pentru demolare. ”Acest baraj de lemn reprezintă cea mai mare barieră de migrație în amonte de pe râu și blochează accesul multor pești la cele mai bune habitate de reproducere și va fi demolat în vara anului 2026. Proiectul este extrem de important atât pentru ONG, cât și pentru România, deoarece este primul proiect de demolare a barajelor din țară care a primit autorizație oficială. Echipa de proiect speră că această inițiativă va deschide calea pentru și va facilita multe alte inițiative similare în viitor”, a anunțat ONG-ul Aqua Crisius.
