Blocul Național Sindical (BNS) solicită președintelui României și Guvernului inițierea unui referendum național pentru revizuirea Constituției privind regimul stării de alertă.
Sindicaliștii BNS cer atât șefului statului, Nicușor Dan, cât și Guvernului să inițieze demersurile necesare pentru revizuirea Constituției României, astfel încât starea de alertă și modul de exercitare a guvernării pe durata acesteia să fie reglementate în mod explicit la nivel constituțional.
Solicitarea vine la mai puțin de două săptămâni după ce, pe 31 iulie, a fost declarată starea de alertă la nivelul întregii țări, pe perioada lunii august, în contextul scăderii producției de energie electrică și al nivelului foarte scăzut al Dunării.
Cum motivează BNS solicitarea de revizuire a Constituției
„La data de 31 iulie 2026, Guvernul a instituit stare de alertă, prin HG nr. 15/2026 pentru gestionarea efectelor generate de scăderea producției de energie electrică. La nivel național, reamintim că starea de alertă a fost instituită și reglementată pentru prima dată, în anul 2020, în timpul Guvernului Orban, în perioada pandemiei, ca măsură excepțională la o situație excepțională.
În acest sens, a fost definită în Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 care a introdus o definiție amplă, în art. 2:
„Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății”.
Starea de alertă națională din 2020 a durat aproape doi ani și a fost prelungită succesiv prin numeroase hotărâri de Guvern, deoarece legea permite prelungiri repetate de câte 30 de zile dacă analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii acesteia”, au precizat reprezentanții BNS, într-un comunicat transmis miercuri, 12 august.
BNS atrage, însă, atenția, în același comunicat, că starea de alertă nu este prevăzută în Constituția României. „Constituția României reglementează explicit starea de asediu și starea de urgență, însă nu consacră distinct instituția stării de alertă. Totuși în baza Legii nr. 55/2020 se pot restrânge drepturi și libertăți cu ușurință pentru cetățenii României, pe baza unor riscuri și/sau prognoze elaborate de specialiștii în domeniu, așa cum reiese din textul legii care definește starea de alertă”, potrivit sursei citate.
Reprezentanții BNS explică, totodată, de ce solicită revizuirea cadrului legal prin care se poate institui stare de alertă, astfel încât să fie introdusă în mod expres în Constituția României.
„În opinia BNS, o asemenea situație nu poate fi tratată exclusiv ca o problemă tehnică de legislație, deoarece, spre deosebire de starea de urgență, instituirea stării de alertă nu este supusă aprobării prealabile a Parlamentului, limitând rolul acestuia pentru că nu o poate încuviința, ceea ce face cu atât mai important exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului, în special când sunt adoptate măsuri care afectează exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale.
De aceea, BNS solicită revizuirea cadrului legal prin care se poate institui stare de alertă, astfel încât să fie introdusă expres în Constituția României, alături de celelalte măsuri excepționale prevăzute la art. 93 și elaborarea unor modificări care să stabilească la nivel constituțional:
condițiile în care poate fi declarată și menținută starea de alertă;
autoritatea competentă să o instituie și să o prelungească;
durata și limitele acesteia;
limitele competenței Guvernului;
controlul parlamentar asupra măsurilor adoptate;
limitele în care pot fi restrânse unele drepturi și libertăți;
protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social;
obligația autorităților de a fundamenta și motiva măsurile adoptate;
mecanismele de încetare a stării de alertă și de revenire la regimul normal de guvernare”, explică reprezentanții Confederației sindicale.
BNS: „În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului”
Sindicaliștii mai motivează solicitarea prin faptul că, „în lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil deși o asemenea ingerință în viața societății impune contrariul”.
Reprezentanții BNS vor cer atât președintelui României cât și Guvernului să înceapă cât mai repede consultări cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect de revizuire a Constituției cu privire la regimul stării de alertă.
„Miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare”
„Blocul Național Sindical consideră că o asemenea modificare nu trebuie făcută în spatele ușilor închise și nici tratată ca o simplă intervenție tehnică asupra textului constituțional.
Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări. Constituția stabilește că revizuirea sa este definitivă după aprobarea prin referendum, iar inițiativa revizuirii poate aparține Președintelui României, la propunerea Guvernului, parlamentarilor sau cetățenilor, în condițiile prevăzute de Constituție.
Pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale.
Solicităm Președintelui României și Guvernului să înceapă de îndată consultările cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect de revizuire a Constituției privind regimul stării de alertă”, se mai precizează în comunicatul BNS.
„Am încheiat o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în urma căreia am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute, atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, anunța, de la Palatul Victoria, premierul interimar Ilie Bolojan, în 31 iulie.
