Europa trebuie să oprească definitiv valul de teroare jihadistă care amenință bazele democratice și libertățile cetățenești.
Deși numărul total de atacuri include diverse ideologii, jihadismul reprezintă peste 70% din arestările legate de terorism din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale publicate de Europol.
Luni, în centrul Parisului, trei femei au fost înjunghiate de un bărbat care ar fi spus polițiștilor că a fost „trimis de Allah”. Incidentul a avut loc la 48 de ore după ce o femeie a fost ucisă la Berlin de un islamist, în timpul paradei Christopher Street Day (CSD/Pride).
Fanatismul religios nu atacă doar instituții sau lideri politici, ci vizează libertatea de exprimare, pluralismul și spațiul public în care cetățenii își exercită drepturile.
Această formă de terorism hibrid combină propaganda online intensă, adesea distribuită pe canale criptate greu de monitorizat, cu execuția low-tech (atacuri cu vehicule, arme albe sau dispozitive improvizate), devenind un coșmar logistic pentru serviciile de securitate.
Eșecul modelului de integrare și problema deținuților radicalizați
Unul dintre cele mai delicate și stringente aspecte ale crizei actuale este eșecul profund al politicilor de integrare în anumite comunități marginale și gestionarea deficitară a extremismului din interiorul sistemelor penitenciare.
Închisorile europene au devenit, în mod paradoxal, adevărate incubatoare de radicalizare, unde infractori de drept comun intră în contact cu ideologi jihadiști și ies în libertate transformați în potențiale bombe cu ceas.
Mai mult, radicalizarea rapidă a tinerilor din a doua sau a treia generație de imigranți demonstrează că simpla oferire de asistență socială și acces economic nu suplinește lipsa unei integrări valorice. Atunci când valorile democratice sunt respinse în favoarea unei identități fundamentaliste, statul de drept este subminat chiar de proprii săi cetățeni, așa cum s-a văzut în profilul multor atacatori din ultimii ani.
Pentru a opri definitiv teroarea jihadistă, Uniunea Europeană și statele membre trebuie să treacă de la mesaje de condoleanțe și iluminarea clădirilor în culorile drapelelor naționale la acțiuni concrete, structurate pe trei piloni.
Securizarea frontierelor și reformarea politicii de azil
Controlul strict al fluxurilor migratorii: spațiul Schengen nu poate supraviețui fără o frontieră externă impenetrabilă. Este imperativă implementarea deplină a unui sistem riguros de verificare a identității și a antecedentelor tuturor celor care solicită acces pe teritoriu UE.
Expulzarea imediată: persoanele identificate ca având legături cu organizații radicale trebuie expulzate imediat, fără portițe legislative bazate pe interpretări abuzive ale drepturilor omului în detrimentul siguranței colective.
Combaterea radicalizării în spațiul digital
Presiune asupra platformelor tech: Europol a atras atenția constant asupra modului în care instrucțiunile tehnice pentru atacuri și materialele de propagandă circulă liber în mediul online. Statele europene trebuie să impună sancțiuni severe giganților tehnologici care nu elimină în timp util conținutul extremist.
Monitorizarea finanțărilor externe: nu mai poate fi tolerată finanțarea lăcașurilor de cult de state sau organizații străine ce promovează curente fundamentaliste. Orice lider religios care îndeamnă la violență sau la respingerea legilor statului trebuie tras la răspundere penală și expulzat.
Consolidarea cooperării între serviciile de informații
Terorismul nu cunoaște granițe, dar birocrația europeană încă le menține. Serviciile de informații din statele membre trebuie să schimbe date operative în timp real, eliminând sincopele care au permis în trecut evitarea vigilenței autorităților.
