Ion Sterian, directorul general al Transgaz, susține că România dispune de suficiente resurse pentru a traversa sezonul rece fără o criză a gazelor naturale.
În cazul unei ierni deosebit de geroase, cu temperaturi de minus 10 grade Celsius timp de peste cinci zile consecutive, ar putea fi necesară completarea necesarului de consum prin importuri.
Apropierea sezonului rece readuce în atenție evoluția prețurilor la gaze naturale, pe fondul creșterii consumului și al dificultăților întâmpinate la refacerea rezervelor europene. La nivelul Uniunii Europene, depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 69%, față de media de 85% din ultimii cinci ani.
România se află într-o situație mai bună decât media europeană, potrivit datelor prezentate de Transgaz. Cu toate acestea, evoluția pieței internaționale nu oferă, deocamdată, perspective favorabile pentru reducerea prețurilor.
Stocurile de gaze ale României și estimările pentru sfârșitul lunii octombrie
Conform datelor Transgaz, la 18 septembrie 2026, în depozitele subterane din România se aflau aproximativ 2,47 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce reprezenta 78,2% din capacitatea totală de înmagazinare.
Comparativ cu anii precedenți, nivelul stocurilor era mai redus:
- Cu 379,9 milioane de metri cubi față de aceeași perioadă din 2025, când rezervele erau de aproximativ 2,85 miliarde de metri cubi.
- Cu 638,4 milioane de metri cubi față de 2024, când depozitele conțineau aproximativ 3,11 miliarde de metri cubi.
Estimările Transgaz indică posibilitatea ca rezervele să ajungă la aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi până la 31 octombrie 2026. Calculul ia în considerare ritmul mediu de înmagazinare din ultimii cinci ani: 10,6 milioane de metri cubi pe zi în septembrie și 6,2 milioane de metri cubi pe zi în octombrie.
Pentru acest an, ținta stabilită la nivelul Uniunii Europene este umplerea depozitelor în proporție de cel puțin 80% până la 1 noiembrie. Pragul a fost redus temporar de la nivelul anterior de 90%, în vederea diminuării presiunilor asupra pieței.
Prețurile gazelor au crescut pe piețele europene
Creșterea cotațiilor gazelor naturale continuă să afecteze piețele europene. La sfârșitul săptămânii precedente, prețul mediu înregistrat în România era de 356,52 lei/MWh.
În comparația prezentată de articol, România avea al treilea cel mai mic preț dintre piețele menționate, după Grecia, cu 320,12 lei/MWh, și Bulgaria, cu 336,06 lei/MWh. La nivelurile cele mai ridicate se aflau Italia, cu 428,90 lei/MWh, respectiv Austria și Germania, cu 423,58 lei/MWh.
Pe Bursa Română de Mărfuri, prețul mediu de tranzacționare a crescut de la 171,17 lei/MWh, la 18 septembrie 2025, la aproximativ 356,53 lei/MWh în aceeași zi din 2026. Aceasta reprezintă o majorare de 107,12%. Pentru intervalul 1–18 septembrie, creșterea față de perioada similară a anului precedent a fost de 122,20%.
Raportat la 27 februarie 2026, evoluțiile prezentate pentru principalele burse europene indicau creșteri cuprinse între 109,08% în Grecia și 176,27% în Spania.
În România, consumul de gaze naturale din 18 septembrie a fost de 13,5 milioane de metri cubi, cantitate acoperită integral din producția internă.
Consumatorii casnici beneficiază în continuare de plafonarea prețurilor
Pentru populație, prețurile gazelor rămân plafonate până în primăvară, conform informațiilor din articol. Tariful reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei acoperă aproximativ 70% din consumul casnic.
Consumatorii care depășesc însă plafonul de consum stabilit achită gazele la prețul pieței libere, care este considerabil mai mare.
În cazul centralelor de termoficare, Guvernul a redus cantitatea de gaze care poate fi cumpărată la prețul reglementat de 110 lei/MWh. Volumul destinat CET-urilor a scăzut de la 52 TWh în 2025 la aproximativ 32 TWh în 2026.
Diferența de aproape 20 TWh trebuie achiziționată de pe piața liberă, la prețuri de peste trei ori mai mari decât tariful reglementat. Potrivit articolului, această schimbare ar putea influența facturile consumatorilor casnici după eliminarea plafonării.
Industria resimte efectele scumpirii gazelor naturale
În timp ce populația beneficiază de protecția oferită de prețurile reglementate, companiile industriale trebuie să suporte majorările de pe piață.
Printre sectoarele afectate se numără și producătorii de energie. Creșterea costurilor cu gazele poate conduce la scumpirea produselor și serviciilor finale, costuri care ajung să fie suportate de consumatori.
Cu toate acestea, Ion Sterian afirmă că nu există riscul unei crize a gazelor în România în iarna următoare. Potrivit directorului Transgaz, aprovizionarea populației, a agenților economici și a centralelor de termoficare ar urma să fie asigurată.
Acesta a precizat că stocurile existente se situează în jurul valorii de 2,40 miliarde de metri cubi, iar prognozele companiei indică atingerea unui nivel de 2,80–2,90 miliarde de metri cubi.
În plus, investițiile Depogaz din zona Bilciurești, destinate creșterii capacităților de injecție și extracție, ar putea aduce un aport suplimentar de două până la trei milioane de metri cubi de gaze.
Sterian a explicat că rezervele ar trebui să fie suficiente pentru o iarnă obișnuită. În eventualitatea unor temperaturi mult mai scăzute, România are posibilitatea de a apela la importuri pentru acoperirea cererii.
Consumul intern este așteptat să crească
Necesarul de gaze naturale al României ar urma să crească în perioada următoare, ca urmare a intrării în funcțiune a unor noi consumatori industriali și energetici, precum și a extinderii rețelelor de distribuție.
Printre proiectele menționate de directorul Transgaz se numără:
- Centrala pe gaze de la Mintia, aflată în etapa de testare.
- Centrala electrică pe gaz de la Câmpia Turzii, pentru care prima etapă este programată să devină operațională până la sfârșitul anului 2026.
- CET-urile modernizate prin PNRR din Constanța și Arad, care au intrat în funcțiune.
- Noua centrală de cogenerare de pe platforma Petromidia Năvodari, aflată deja în exploatare.
Un alt consumator important ar putea fi combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș. Potrivit anunțurilor Romgaz menționate în articol, acesta ar urma să reînceapă activitatea la începutul primăverii anului viitor.
La creșterea cererii se adaugă și localitățile care continuă să se racordeze la rețeaua de gaze prin programele Anghel Saligny și POIM.
Chiar și în aceste condiții, Ion Sterian consideră că România va putea să își asigure consumul. Totodată, acesta estimează că primele cantități de gaze din zăcământul Neptun Deep ar putea fi disponibile în prima parte a anului viitor.
Piața europeană rămâne sub presiunea prețurilor ridicate
În Europa, prețul de referință al gazelor naturale a ajuns la 81 de euro/MWh, cu aproximativ 150% peste nivelul din urmă cu un an și peste scenariul avut în vedere de Banca Centrală Europeană.
Morgan Stanley estimează că, în funcție de condițiile meteorologice, cotațiile ar putea urca până la 100 de euro/MWh.
Presiunile asupra pieței energiei se reflectă și în prețurile altor combustibili. După ce petrolul a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, benzina era cu 24% mai scumpă în Uniunea Europeană față de anul precedent, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație cu peste 100%.
Analiștii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi obișnuite ar putea diminua semnificativ rezervele europene. Refacerea stocurilor în 2027, prin intermediul importurilor, ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate sub presiune pentru mai multe luni.
