O nouă amânare la Curtea Constituțională (CCR), miercuri, în cazul a două decizii îndelung așteptate.
Curtea Constituțională a amânat din nou, miercuri, soluționarea a două conflicte juridice de natură constituțională aflate pe masa judecătorilor. CCR a anunțat că a stabilit un nou termen pentru 7 octombrie.
Pe de-o parte, Curtea era așteptată să se pronunțe asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata unor restanțe salariale ale magistraților, de aproximativ 4,8 miliarde de lei și, pe de altă parte, asupra conflictului dintre Guvern și Parlament privind ordonanța referitoare la programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce fusese demis, în 5 mai, prin moțiune de cenzură.
CCR nu a tranșat nici la termenul de miercuri, 30 septembrie, cele două dispute ajunse pe masa judecătorilor constituționali și a amânat pronunțarea cu încă o săptămână.
Este încă o amânare în două dosare care au generat, potrivit stiripesurse.ro, care citează surse din cadrul CCR, tensiuni inclusiv între judecătorii constituționali. Din câte susțin respectivele surse, la termenul anterior, din 23 septembrie, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, le-ar fi cerut colegilor să accepte încă o amânare a celor două cauze, fără să prezinte un motiv concret pentru această solicitare, potrivit site-ului menționat. La acea dată, CCR stabilise ca termen pentru reluarea deliberărilor ziua de 30 septembrie.
Amânare chiar în ziua în care Guvernul Mureșan merge la vot în Parlament
Decizia CCR de a amâna pronunțarea vine în chiar în ziua în care Parlamentul urmează să decidă, prin vot, soarta Guvernului pe care l-a propus premierul desemnat Siegfried Mureșan. Ședința decisivă a plenului urmează să înceapă miercuri, la ora 13.
În așteptarea unei decizii a CCR, ar fi de amintit faptul că sesizarea privind programul SAFE a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a reclamat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Disputa privește OUG nr. 38/2026, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce, la 5 mai, Parlamentul a retras încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură. Ordonanța a fost ulterior publicată în Monitorul Oficial, pe 8 mai.
Grindeanu – al treilea om în stat și liderul PSD – susține că, după demitere, Guvernul nu mai putea exercita decât atribuțiile necesare administrării treburilor publice, în condițiile art. 110 alin. (4) din Constituție, și nu mai putea adopta acte cu forță de lege primară.
„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și
publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă”, se preciza în sesizare.
Președintele Camerei Deputaților a reclamat și faptul că Executivul ar fi reglementat prin ordonanță domenii în care existau deja inițiative legislative aflate în procedură parlamentară.
Așadar, CCR este să așteptată stabilească dacă un Guvern demis mai poate utiliza mecanismul ordonanțelor de urgență și unde se termină „administrarea treburilor publice” permisă de Constituție unui Executiv al cărui mandat a încetat.
Au fost mai multe amânări, deja, la CCR, în cazul acestei sesizări.
CCR, amânare în disputa Înalta Curte-Guvern/Miza conflictului, aproape 5 miliarde de lei
Al doilea dosar privește conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în chestiunea drepturilor salariale restante ale magistraților.
Sesizarea a fost formulată la începutul lunii iulie de către premierul interimar, Ilie Bolojan, după ce Curtea de Apel București obligase Executivul să asigure fondurile necesare achitării restanțelor salariale scadente în 2026.
Suma aflată în discuție este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale obținute de magistrați în instanță și accesorii aferente acestora.
Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu poate decide modalitatea în care Guvernul repartizează fondurile din bugetul general consolidat.
Ce spunea Bolojan, în iulie
„Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.
În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, declara, pe 2 iulie, Bolojan.
Șeful interimar al Guvernului a susținut atunci că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, act ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
„În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie.
Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a mai declarat atunci Bolojan.
