Continuarea închiderii forțate a termocentralelor pe cărbune, absența capacităților de producție în bandă care au adus un deficit major de energie, la care se adaugă și majorarea taxelor și accizelor impuse de Guvernul Bolojan au avut efectul scontat. România a ajuns să aibă cel mai mare preț la energie din întreaga Uniune Europeană. Consecințele prețurilor nesustenabile la energie au fost vizibile: prăbușirea economiei și a investițiilor și sărăcirea generalizată a populației.
Când fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, ne spunea, cu seninătate, că avem al treilea sau al patrulea cel mai mic preț la energie din UE, în realitate, era invers. Aveam al patrulea cel mai mare preț, pentru că totul se raporta la puterea de cumpărare, dat fiind că nu puteai compara un salariu mediu de 1.000 de euro cu unul de 5.000 de euro. Acum, în urma măsurilor de majorare a taxelor și accizelor luate de Bolojan, dar și a urgentării închiderii aproape totale a termocentralelor pe cărbune, fără să se pună nimic în loc, România a reușit performanța negativă de a se situa pe primul loc în UE cu cel mai mare preț la energie pentru populație. Sărăcirea cetățenilor României a provocat o scădere dramatică a consumului, cu efecte în lanț asupra economiei, care a intrat într-un declin accelerat. Investitorii, ăia care mai sunt, se grăbesc să-și mute producția în afara României, iar de venirea altora nici nu se pune problema. În ce privește companiile românești, acestea și-au pierdut orice urmă de competitivitate și asistăm acum la falimente pe bandă rulantă.
Diferențe uriașe
Exprimate în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile energiei electrice au fost cele mai mari pentru gospodăriile din România (49,52 la 100 kWh), Cehia (38,65) și Polonia (37,15), arată Eurostat. Cele mai mici prețuri bazate pe PPS au fost observate în Malta (14,09), Ungaria (15,10) și Finlanda (18,77). Comparativ cu România, Bulgaria a avut 22,08 PPS/100 kWh, Olanda – 21,82, Suedia – 22,25, Franța – 23,52, iar Austria, 28,5. Prețuri mai mari la energie, deși departe de ”scorurile” înregistrate în țara noastră, au fost raportate în Germania – 34,65, Irlanda – 34,15, Belgia – 31,17, Italia – 31,01 și Spania – 29,75.
Iată dovada!
Efectele măsurilor Guvernului Bolojan sunt reliefate chiar de datele prezentate de Eurostat. Astfel, în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu a doua jumătate a anului 2024, prețurile energiei electrice pentru locuințe din UE au înregistrat cea mai mare creștere în România (58,6%), iar cea mai mare scădere a fost observată în Cipru (-14,7%). În ce privește modificarea prețurilor la energia electrică pentru consumatorii non-casnici, inclusiv toate taxele și impozitele nerambursabile, din a doua jumătate a anului 2024 până în a doua jumătate a anului 2025, creșteri au fost raportate în 5 țări ale UE, scăderi în 18, în timp ce prețurile au fost destul de stabile în 4 țări ale UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate de România (15,4%), Suedia (9,4%) și Bulgaria (6,8%), în timp ce Slovenia (-16,6%), Luxemburg (-15,8%) și Franța (-14,1%) au raportat cele mai mari scăderi de prețuri.
Industria, tot mai afectată
Prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici în a doua jumătate a anului 2025 au fost cele mai mari în Irlanda (0,2552 euro pe kWh), Cipru (0,2429 euro pe kWh) și Germania (0,2264 euro pe kWh). Cele mai mici prețuri au fost observate în Finlanda (0,0748 euro pe kWh) și Suedia (0,0970 euro pe kWh). Prețul mediu al UE în a doua jumătate a anului 2025 a fost de 0,1837 euro pe kWh. În acest clasament, România ocupă locul 10, cu prețuri mai mari decât în țări precum Belgia, Cehia, Grecia, Luxemburg, Croația, Franța, Slovenia, Bulgaria etc, mai precizează Eurostat.
