Catastrofa opririi succesive a celor două reactoare de la Cernavodă, care a lăsat un gol în sistemul energetic național de 1.400 MWh, a fost pur și simplu ignorată la nivelul Guvernului, în speranța că subiectul va trece pe sub radar. În realitate, însă, prețurile au explodat deja, pe fondul unei creșteri accelerate a importurilor. Pe lângă prețuri, absența unei cantități importante de energie în bandă pune în pericol siguranța sistemului energetic, în condițiile în care termocentralele pe cărbune au fost închise, în marea lor majoritate, și nu mai dau decât 600 MWh, și asta doar până în luna august.
Criza politică și agitația electorală a premierului interimar au acoperit un incident cât se poate de grav. Reactorul 2 de la Cernavodă a ieșit din sistem și, la scurtă vreme, a fost oprit și reactorul 1, care fusese programat să iasă, din această lună, pentru mentenanță. Pierderea a 1.400 MWh produși în bandă a produs un cutremur în sistemul energetic, mai ales că termocentralele pe cărbune, închise inconștient de către Guvernul Bolojan, nu mai pot interveni decât anemic, cu circa 600 MWh. Oprirea reactorului 2 a fost cauzată de o defecțiune foarte gravă, astfel că timpul necesar remedierii problemelor este, la această oră, necunoscut. Cu toate acestea, ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, nu a convocat nicio celulă de criză.
Incertitudine totală
Nuclearelectrica a anunțat, în seara de 4 mai, că Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un separator electric, echipament aflat în partea clasică a Unității 2. Ulterior, Nuclearelectrica a comunicat că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi menținută în stare oprită o perioadă mai lungă de timp, perioadă necesară rezultată din evaluările specialiștilor CNE Cernavodă.
”Unitatea 2 CNE Cernavoda este, în prezent, oprită controlat pentru realizarea unor lucrări de remediere, lucrări care includ și înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă, ceea ce necesită o perioadă mai lungă de oprire. Lucrările de înlocuire a transformatorului electric reprezintă o activitate complexă care implică izolarea, demontarea, relocarea transformatorului inițial, precum și testări complexe și calibrări ale noului transformator (verificări etanșări, verificări izolatori și rezistente, calitate ulei, etc) și, ulterior, relocare, montare și testări anterior punerii în funcțiune”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.
Ce se pune în loc?
Din 10 mai, Nuclearelectrica a decis să oprească și reactorul 1, pentru mentenanța planificată. Potrivit planului anunțat, oprirea reactorului 1 ar urma să se facă până pe data de 4 iulie. La sfârșitul acestui an, dacă nu chiar mai devreme, Unitatea 1 de la Cernavodă va intra într-un program de retehnologizare care va dura cel puțin 3 ani, pentru prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani. Între timp, Guvernul nu are soluții pentru înlocuirea celor 1.400 MWh. Centrala pe gaze de la Mintia este încă departe de momentul pornirii, iar cărbunele s-a închis aproape în totalitate.
Au apărut consecințele
Ieșirea din sistem a nuclearului a provocat o creștere accelerată a importurilor, de peste 2.300 MWh. Astfel, România a ajuns dependentă de energia cumpărată din Bulgaria, Ucraina și Ungaria, iar prețurile au sărit în aer, ajungându-se la vârfuri de peste 284 euro/MWh. Comparativ, Bulgaria a avut un vârf de 213 euro/MWh, Slovacia, de 150 euro/MWh, Austria, de 133 euro/MWh, Germania, de 130 euro/MWh, iar Polonia, de 128 euro/MWh. Republica Moldova, dependentă total de energia din România, a ajuns să importe peste 73% din necesar din Ucraina, alternând, pe intervale orare, cu importurile din țara noastră.
