În scrisoarea lor comună adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au prezentat un răspuns european la amenințările economice sistemice provenite din China.
Deși blocul comunitar încearcă să găsească acorduri alternative, nucleul său industrial este erodat sistematic de supracapacitatea subvenționată a Chinei. În cazul în care diplomația nu duce decât la gesturi de fațadă, necesitatea unor contramăsuri ferme devine absolută. Merz și Macron propun o armă puternică de „răspuns”, inspirată din măsurile de apărare comercială ale SUA.
Glorificarea inerției procedurale a UE ca pe un atu strategic ignoră realitatea de pe teren: într-o eră a războiului economic, o putere comercială care nu poate acționa devine expusă. Presiunea franco-germană pentru un mecanism de „răspuns de ripostă” reprezintă o recunoaștere tardivă a faptului că romantismul instituțional și-a atins data de expirare.
Dar aplicarea unui astfel de mecanism implică un risc enorm de reacții negative care ar afecta însăși structura economiei europene, notează Modern Diplomay. Excluderea mărfurilor chineze înseamnă eliminarea acelui amortizor tăcut al inflației ce a protejat consumatorii europeni timp de ani de zile.
Așa cum au evidențiat analizele Băncii Centrale Europene, scăderea prețurilor la exporturile chineze a acționat ca o subvenție „set-and-forget” pentru puterea de cumpărare europeană în timpul crizei energetice și în perioada caracterizată de rate ridicate ale dobânzii. Renunțarea la aceste mărfuri în numele suveranității strategice va duce la o creștere imediată a prețurilor în sectoarele industrial și tehnologic.
Modelul economic al Chinei nu va ceda fără un război comercial prelungit
Modelul economic al Chinei nu va ceda fără un război comercial prelungit, pentru care UE rămâne structural nepregătită. Dincolo de controalele asupra exporturilor de produse auto și chimice europene, cel mai letal vector de represalii al Beijingului rămâne monopolul său asupra materiilor prime critice.
Controlând peste 85 la sută din capacitățile globale de rafinare, China deține o strânsoare strategică pe care a folosit-o în repetate rânduri împotriva Japoniei și a Statelor Unite. Prin declanșarea unor noi instrumente de apărare comercială, Bruxelles riscă să provoace un blocaj pe lanțul de aprovizionare, lăsând companiile europene fără resurse.
