Curtea de Conturi a publicat lista dosarelor penale întocmite instituțiilor publice din România, pentru prejudicii aduse bugetului de stat de circa 375 milioane de euro într-un singur an. Vestea și mai proastă este că procentul de recuperare a prejudiciilor este foarte scăzut, undeva sub 1%, conform ultimelor evaluări.
În general, absența recuperărilor este cauzată de intrarea în termenele de prescripție și de amnistiile frecvente date de Parlament pentru a-i exonera pe cei responsabili. Prejudiciile nu se reduc doar la suma de 375 milioane de euro, acestea fiind uriașe. Și asta deoarece Curtea de Conturi nu poate sesiza organele de urmărire penală în cazurile de achiziții fără licitație, cu umflarea prețurilor, de exemplu, acestea fiind ”pedepsite” cu avertisment sau amenzi simbolice.
Curtea de Conturi a făcut publică situația sesizărilor penale adresate organelor de urmărire penală în 2025. În total, prejudiciile aduse de instituțiile publice controlate de instituție, care intrau în sfera penalului, s-au ridicat la circa 375 milioane de euro.
Faptele sesizate, prin care au fost aduse pagube importante finanțelor țării, au fost delapidare, abuz în serviciu, fals intelectual, neglijență în serviciu, corupție, nerecuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi, precum și evaziune fiscală. Deși sumele sunt foarte mari, probabilitatea recuperării acestora în instanță este aproape egală cu zero.
O investigație realizată de public record a arătat, de exemplu, că, în urma sesizărilor penale formulate de Curtea de Conturi a României, rata de recuperare a prejudiciilor în instanță a fost sub 0,1%, ajungând la doar 6 milioane de lei dintr-un total estimat de 6,8 miliarde de lei pentru perioada 2018-2024.
De ce nu se recuperează prejudiciile
Cauzele ratei anemice de recuperare, prin instanță, a prejudiciilor aduse bugetului de stat de către instituțiile publice sunt multiple, însă cea mai importantă este intervenirea termenului de prescripție.
Curtea de Conturi are obligativitatea, prin lege, de a efectua cel puțin un control la fiecare instituție publică în interiorul termenului de prescripție, prevăzut în Legea nr. 94/1992, termen care, în ce privește prejudiciile aduse statului, a fost extins de la 3 ani, la 5 ani. Însă, chiar și așa, la peste 13.000 de entități publice și doar aproximativ 1.600 de auditori, este dificil de acoperit toate instituțiile.
Pe de altă parte, sesizările Curții de Conturi sunt trimise la o distanță apreciabilă de momentul controlului, astfel că riscul intervenirii prescripției este foarte mare. O altă cauză a nerecuperării prejudiciilor este legată de legile succesive de amnistie fiscală, date de Parlament, prin care salariile și sporurile încasate ilegal nu au mai fost returnate, deși acestea constituiau o parte importantă a prejudiciilor. Totodată, după ce Curtea de Conturi a făcut sesizările, nimeni nu mai urmărește recuperarea pagubelor.
Evaziune fiscală în primării
Conducerea comunei Săcălaz, din Timiș, are două sesizări penale ale Curții de Conturi: una pentru angajarea de cheltuieli publice fără a avea la dispoziție credite bugetare aprobate în acest sens, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă, iar cealaltă pentru evaziune fiscală, pentru care pedeapsa este de închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă.
În acest caz, încălcarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale s-a făcut prin încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor.
”La data de 30.09.2024, potrivit fișei ANAF, UATC Săcălaz figurează cu obligații precum sumele aferente CAS, CASS, impozit salarii, reținute de la angajați și nevirate la bugetul statului în valoare de 1.762.113 lei”, se arăta într-un raport de audit al Curții de Conturi efectuat la Săcălaz.
Tun de peste un miliard de lei la o singură instituție
Cel mai mare prejudiciu din lista de sesizări ale organelor penale ale Curții de Conturi s-a înregistrat la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS), de 223.732.890 euro, dosarul fiind deja trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Printre instituțiile cu dosare trimise la DNA pentru abuz în serviciu s-au numărat Primăria Iași, cu un prejudiciu de peste 78 milioane de lei, Transelectrica, cu un prejudiciu de circa 51 milioane de lei, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, cu circa 79 milioane de lei, Primăria Sector 1, cu peste 43 milioane de lei, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 36,4 milioane de lei, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, cu peste 239 milioane lei, precum și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA SA, cu un prejudiciu de circa 217 milioane de lei.
