Profesorii au fost luați prin surprindere de probele pentru posturile de director de școală. Nu mai puțin de 30 la sută din totalul celor prezenți au picat prima testare.
Învățământul din România nu excelează nici când vine vorba de rezultatele profesorilor care aspiră la funcția de director pe unitate de învățământ.
Rezultate slabe la concursul pentru directorii de școli
Deși nota minimă pentru promovarea acestei prime evaluări de cunoștințe a fost 6, o treime dintre cei care au susținut această probă nu au reușit să obțină „nota de trecere”. Concret, acest fapt a dus direct la scoaterea din cursă pentru pozițiile puse la dispoziție în cadrul unităților de învățământ.
La acest concurs au participat 6.684 de candidați. Dintre aceștia, 4.615 au reușit totuși să treacă cu bine de această primă examinare.
Au existat anumite mărturii venite din partea profesorilor pentru a justifica această rată ridicată de nepromovați. Aceștia au declarat, în cadrul unor interviuri la fața locului pentru Adevarul.ro, că timpul alocat rezolvării cerințelor nu a fost suficient.
De asemenea, acest lucru este pus în raport cu numărul ridicat de itemi pe care profesorii l-au avut de rezolvat. Și dificultatea cerințelor a fost un motiv de plângere pentru profesorii prezenți.
Testul însumează 20 de itemi pe diverse paliere, precum raționamentul verbal sau cel numeric.
Alte statistici relevante pentru situația învățământului din România au în vedere decalajul între rural și urban. În acest sens, statisticile oferite de MEP surprind o diferență nesemnificativă, cu o rată de promovare de 70,9% pentru cei din orașe. Cât despre cei din rural, procentajul este de 65,7%.
Eșalonul de vârstă care a înregistrat cele mai bune cifre când vine vorba de nota de trecere: cei cu vârstele cuprinse între 40 și 44 de ani au reușit să îi surclaseze pe ceilalți.
Două directoare de licee de prestigiu contestă testul
Însă, ceea ce face aceste rezultate și mai surprinzătoare este modul în care două directoare din cadrul a două licee cu prestanță din Capitală au picat examenul cu pricina.
Ionela Neagoe, care ocupa funcția de directoare la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, și Andreia Bodea, aflată pe aceeași poziție, dar în instituția de învățământ Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București. Ambele directoare conduc două școli care produc rezultate demne de aprecieri la capitolul examenelor naționale.
Acestea au oferit o serie de declarații pentru educatieprivata.ro, în care explică motivele care au stat în spatele insuccesului lor.
Astfel, Ionela Neagoe a reiterat problematica timpului mult prea scurt pentru rezolvarea sarcinilor:
„Când am văzut cât erau de alambicate erau subiectele, am avut sezația ca vor să demonstreze că suntem tâmpiți. Zece minute îți lua numai să citești subiectele. Cred că pe ultimele patru le-am bifat fără să citesc, fiind conștientă că nu o să iau. Aș vrea ca cei din minister sa dea testul, tot într-o oră, să vedem ce reușesc. Problema mare a fost timpul. Niște oameni cu un istoric bun de management sunt niște oameni obosiți. Au fost subiecte prea lungi. Mi s-a părut că intenția nu e să se verifice capacitățile logice. Nu a funcționat nici aparatura. Toată sala a mers la corectură umană”.
Andreia Bodea rezonează cu punctul exprimat de Ionela Neagoe și găsește durata alocată ca fiind vinovatul principal care a dus la acest eșec.
„Timpul a fost problema. Fiecare item avea un text lung, cu informație foarte multă. Nu a fost problema dificultatea, ci raportul cantitate-timp. Trebuia la limită, un minut și trei sferturi – două minute, să citești fiecare cerință de două-trei ori, ca să te gândești la rezolvare. Iar variantele de răspuns erau ele însele redactate lung. Mi-a lipsit un punct, pentru că nu am mai avut timp. Acest concurs a fost prost conceput. Stau și mă intreb ce s-a urmărit până la urmă. Trebuia să fie o singură probă scrisă și un interviu”.
