Croitorul mare al stejarului, un gândac care atacă în special stejarii bătrâni, dar nu numai, a fost transformat din dăunător în specie protejată de către UE. România s-a conformat, iar fostul ministrul al Mediului a mai lăsat, cadou la plecare, un proiect de plan de acțiune pentru protejarea și mai strictă a gândacului.
Pe lângă faptul că specia afectează calitatea masei lemnoase, larvele acesteia sapă galerii masive și adânci în trunchi timp de 3-5 ani, slăbind rezistența mecanică a copacului și făcându-l vulnerabil la prăbușire în caz de furtună.
Cu puțin timp înainte de a elibera scaunul de ministru al Mediului, Diana Buzoianu a avut grijă să lase un proiect de ordin privind Planul național de acțiune pentru îmbunătățirea stării de conservare a coleopterelor saproxilice protejate (gândaci), realizat de un ONG cu finanțare europeană.
Printre aceste specii protejate se regăsește și croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), un gândac deosebit de periculos pentru copaci, pe care îi distruge, însă reconsiderat de UE, care l-a transformat peste noapte în specie protejată.
Reinterpretarea literaturii de specialitate
Din statut de dăunător absolut, gândacul denumit croitorul mare al stejarului a căpătat unul ”dual”. Adică specia este dăunătoare, dar e bună la biodiversitate.
Potrivit administrației Parcului Național Cozia, gândacul preferă stejarii bătrâni (de peste 100 de ani), solitari sau rari, expuși la soare și rareori atacă arbori tineri și perfect sănătoși.
Însă, în literatura de specialitate, gândacul distruge structura lemnului, deoarece larvele sapă galerii masive și adânci în trunchi timp de 3-5 ani. Acest lucru slăbește rezistența mecanică a copacului, făcându-l vulnerabil la prăbușire în caz de furtună.
Mai mult, croitorul mare al stejarului afectează calitatea masei lemnoase și asta pentru că lemnul atacat își pierde valoarea comercială din cauza galeriilor mari și a riscului asociat de instalare a ciupercilor colonizatoare.
Dăunătorul, folosit, de fapt, pe post incubator pentru alte specii
Transformarea din dăunător în protejat s-a făcut pe motiv că galeriile pe care le sapă gândacul ar devini adăposturi și locuri de cuibărit pentru zeci de alte specii de insecte utile, păsări, lilieci și ciuperci microscopice. Pe de altă parte, acesta ar ajuta la reciclarea naturală a lemnului bătrân.
În proiectul de ordin de pe site-ul Ministerul Mediului se arată că acesta preferă stejarii cu scoarța groasă, bătrâni și cu diametrul mare, dar colonizează și alte specii de foioase, precum ulmul, castanul, frasinul, salcia, platanul, fagul.
”Pentru Cerambyx cerdo trebuie instituite măsuri riguroase de protecție, cum ar fi interzicerea capturării și uciderii deliberate, perturbării deliberate a speciilor respective, distrugerii deliberate sau culegerii ouălor din natură, deteriorării sau distrugerii ariilor de reproducere sau de odihnă, deținerii, transportului, vânzării sau schimbului”, se precizează în proiect.
Se extinde politica lemnului mort din păduri
În planul pe care ministerul vrea să-l legifereze se cere extinderea politiciii lemnului mort din păduri, mai exact, interdicția recoltării acestuia pentru protejarea insectelor saproxilice.
Astfel, în fiecare unitate amenajistică cu cel puțin 25% specii de foioase și vârsta medie a arborilor de peste 70 de ani, se va asigura cel puțin 50 m³/ha de lemn mort. În unitățile amenajistice cu arbori cu vârste medii între 35 și 70 de ani se vor asigura 30 m³/ha de lemn mort, iar în cele cu vârste medii sub 35 de ani se vor asigura minimum 10 m³/ha de lemn mort.
Cel puțin 30% din lemnul mort va fi pe picior, restul putând fi asigurat din lemnul căzut pe sol, se arată în proiect. Semn că avertismentele silvicultorilor referitoare la pericolul de accelerare a incendiilor din cauza uscăturilor nu a fost luat în seamă.
