
Focul încă nestins din Parcul Național Domogled a determinat conducerea Ministerului Mediului să emită noi norme de prevenire și apărare împotriva incendiilor. Problema este că, pe fondul unui deficit de personal crâncen în ocoalele silvice, acestea sunt încărcate cu atribuții în plus, pe care nu are cine să le îndeplinească. Reprezentanții Romsilva spun că acestea ar fi norme de la ISU, transferate la ocoalele silvice. Pe de altă parte, normele nu ating cel mai fierbinte aspect, acela al ariilor protejate, unde lemnul este lăsat să putrezească în numele biodiversității, accentuând riscul arderii necontrolate.
Normele de prevenire și stingere a incendiilor de pădure, care se regăsesc într-un proiect publicat pe site-ul Ministerului Mediului, i-au băgat în ceață de silvicultori. Aceștia spun că normele ar fi luate, copy-paste, din regulamentele IGSU și că multe dintre acestea, cum ar fi investigarea incendiilor, nu țin de specializarea silvicultorilor. În același timp, utilajele cu care ar trebui să se doteze, pentru stingerea incendiilor implică sume foarte mari de bani, în condițiile în care austeritatea a tăiat orice cheltuieli.
”Noi nu avem bani să ne schimbăm șireturile și normele vorbesc despre motopompe cu 16 valve sau mai știu eu ce”, ne spune ing. Dan Neag, de la Direcția Silvică Cluj.
Bani pentru persoanele fizice care sting incendiile?
Proiectul prevede ca ocoalele silvice să încheie contracte sau convenții cu servicii publice sau operatori economici specializați de pe raza UAT-ului respectiv, dacă nu îşi pot îndeplini responsabilitățile pe linia apărării împotriva incendiilor cu mijloacele şi personalul proprii. Totodată, acestea trebuie să prevadă fonduri pentru asigurarea, la cerere, a plății cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor în raza de activitate a structurii pe care o conduc. Ocolul silvic nu are cum să plătească pentru stingerea incendiului, mai ales în cazul care nu sunt imputabile ocolului, spun silvicultorii.
Pădurarii, trimiși să zboare alături de IGSU
Ministerul Mediului vrea ca ocoalele silvice să asigure, în permanență, pe durata perioadelor cu pericol ridicat de producere a incendiilor de pădure, monitorizarea fondului forestier. În același timp, pădurarii vor fi obligați să participe, împreună cu IGSU şi IGAv, la acțiunile de monitorizare aeriană a zonelor împădurite, în perioadele critice, cu scop de depistare şi localizare a focarelor de incendiu.
”Pădurarii au muncă nenormată, asta înseamnă că ei răspund de ce se întâmplă pe raza cantonului, respectiv, a districtului, 24 din 24 de ore, dar nu se poate inventa un post în care să stea permanent cineva de veghe. Din 3 pădurari, avem deficit de unul și jumătate. Cine să stea? Un pădurar gestionează suprafețe imense, mai ales în zona de munte, unde ajung și la 1.300 de ha”, ne-a precizat ing. Dan Neag, de la Direcția Silvică Cluj.
În ariile protejate, liber la incendii?
În proiect nu se vorbește nicăieri despre ariile protejate, unde sunt adevăratele probleme. Acolo legea interzice orice intervenție a pădurarilor pentru curățarea pădurilor de arborii uscați, care pun în pericol fondul forestier. Însă, proiectul de ordin al ministrului Mediului cere imperios asigurarea unei stări corespunzătoare de igienă prin extragerea arborilor uscați, lâncezi, rupți sau doborâți de vânt, potrivit încadrării funcționale a arboretelor și a sistemului de certificare a pădurilor.
”Noi suntem obligați să lăsăm în pădure arborii uscați și putreziți, pentru biodiversitate. Lemnul mort trebuie încercuit cu un ineluș și marcat cu <<M>>, de la <<mort>>. Se bat cap în cap reglementările”, a mai arătat ing. Dan Neag.

