Balastierele abandonate pot ascunde pericole care depășesc cu mult aspectul dezolant al unor gropi uriașe lăsate în urmă după exploatarea agregatelor. În lipsa unor lucrări corespunzătoare de refacere a terenurilor și a unui control eficient, aceste zone pot deveni surse de poluare, cu riscuri pentru sol, apă și comunitățile din apropiere. Cine răspunde pentru terenurile abandonate și cine verifică dacă populația este în siguranță?
Sindicaliștii din Apele Române avertizează că, atunci când se produc, lucrările de readucere la starea inițială a terenurilor balastierelor se fac, de multe ori, prin umplerea gropilor cu deșeuri toxice. Aceștia arată că verificările se fac superficial sau deloc, iar consecința este otrăvirea apelor, atât a celor din subteran, cât și acelor de suprafață. De altfel, și Curtea de Conturi a depistat că Autoritatea pentru resurse minerale nu are o evidență clară a garanțiilor pentru refacerea mediului, existând riscul ca inspecțiile în teren și verificarea respectării condițiilor de mediu să nu se efectueze.
Conducerea Sindicatului Mureșul Apele Române (SMAR) a semnalat că lucrările de refacere a mediului la balastiere nu se fac așa cum ar trebui să se facă și că nu a existat niciun fel de inițiativă serioasă a autorităților în această privință.
Ziarul Național a atras atenția, de-a lungul timpului, asupra dezastrului ecologic provocat de ceea ce lasă în urmă balastierele.
”La balastiere sunt două probleme, una este gaura care este lăsată la nivelul terestru și a doua, care este și mai gravă, este că în interiorul acelor găuri sunt introduse, pentru a fi acoperite, din loc în loc, tot felul de deșeuri extrem de toxice, iar deasupra se pune pământ, pentru așa-zisa readucere la starea inițială a terenului. Iar mizeria pe care o conțin aceste deșeuri se transferă în straturile de apă freatică”, a declarat, pentru ziarul Național, Cornel Brișcaru, președintele SMAR.
Ce face Garda de Mediu? Pânza freatică, în pericol
Sindicaliștii din Apele Române spun că cineva ar trebui să supravegheze ce se introduce în acele găuri lăsate de balastiere, că nu trebuie să se facă operațiunea de dragul operațiunii. ”Pentru că acele deșeuri ajunse în pânza freatică afectează fântânile, râurile, pârâurile. Gropile acelea au 2 metri, 4 metri, 5 metri, 7 metri și chiar 10 metri adâncime, și în ele se introduc de foarte multe ori materiale foarte periculoase, care fac transfer de substanță periculoasă în apa freatică. Garda de Mediu ar trebui să controleze cumse readuc la starea inițială terenurile cu balastiere”, ne-a precizat președintele SMAR, Cornel Brișcaru.
Ori sunt lăsate de izbeliște, ori sunt umplute cu material periculos
Ideal ar fi ca, după ce operatorul economic a exploatat balastiera, să utilizeze pământ vegetal, curat, pentru a reface terenul, susțin sindicaliștii. ”În realitate, de cele mai multe ori, sunt două categorii de balastiere: cele lăsate de izbeliște, unde au apărut găurile de pe teritoriul național, și cele care sunt așa-zis aduse la starea inițială, dar care în interior materialul de umplutură este un material periculos pentru mediu, pentru apa freatică, pentru toată lumea. Acolo sunt ascunse niște materioale pe care nu au unde să le ducă, sau, dacă le-ar duce în altă parte, ar costa foarte mult. Și atunci bagă în gropi toate mizeriile și deasupra pun 10-15 cm de pământ luat de pe un ogor și nu verifică nimeni ce e băgat în interior”, ne-a precizat Cornel Brișcaru, președintele SMAR.
Ce a descoperit Curtea de Conturi?
Curtea de Conturi a constatat că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon nu deține o evidență actualizată a garanțiilor financiare de refacere a mediului. Totodată, la nivelul instituției nu este definit un proces de monitorizare care să coreleze informațiile privind garanțiile constituite cu datele de expirare a licențelor și cu stadiul lucrărilor de închidere și refacere a mediului.
”Verificările privind realizarea lucrărilor de refacere a mediului sunt efectuate, în principal, în situațiile în care operatorii economici solicită restituirea garanțiilor, ceea ce denotă o abordare reactivă, în lipsa unor controale periodice”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Au exploatat și au dispărut
În aceste condiții, existența a peste 100 milioane de lei în sold reprezentând garanții neinventariate creează riscul ca unele dintre acestea să corespundă unor lucrări finalizate pentru care nu a fost solicitată restituirea, însă nici nu s-a efectuat inspecția în teren, recepția lucrărilor de închidere și refacere, nu s-a verificat respectarea condițiilor de mediu și nici nu s-a stabilit dacă titularul licenței și-a îndeplinit obligațiile, a semnalat Curtea de Conturi. Potrivit raportului instituției, există riscul ca valoarea garanției constituite să nu acopere lucrările de refacere a mediului, necesare pentru închidere și refacerea ecologică.
