Din 2022 până în prezent, navele românești sau destinate României nu mai au prioritate la tranzitul prin Canalul Sulina. Conducerea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați arată că, potrivit unui mecanism convenit acum 4 ani între România, Ucraina și Republica Moldova, prioritatea solicitărilor de tranzit a fost împărțită astfel: : 40% pentru navele cu destinație în porturile din România, 40% pentru cele destinate porturilor din Ucraina și 20% pentru Republica Moldova, care operează prin Portul Giurgiulești. Se pare că mecanismul funcționează și în Portul Constanța și pe calea ferată, așa cum au reclamat și reprezentanții fermierilor, chiar dacă autoritățile neagă acest lucru.
Prioritatea tranzitului cerealelor ucrainene la infrastructura României nu este deloc un mit, așa cum încearcă să insinueze guvernanții. Conducerea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați ne spune că situația datează din 2022, când prioritatea navelor românești prin Canalul Sulina s-a redus la 40%.
”Începând din 2022, funcționează un mecanism convenit între România, Ucraina și Republica Moldova pentru prioritizarea solicitărilor de tranzit prin Canalul Sulina: 40% pentru navele cu destinație în porturile din România, 40% pentru cele destinate porturilor din Ucraina și 20% pentru Republica Moldova, care operează prin Portul Giurgiulești.
Atunci când una dintre cote nu este acoperită de solicitări, capacitatea disponibilă de pilotaj este utilizată pentru preluarea cererilor suplimentare existente”, ne-a declarat Angela Ivan, directorul general al AFDJ Galați.
Traficul prin România către și dinspre Ucraina s-a triplat
Potrivit AFDJ Galați, creșterea fluxurilor de nave către și dinspre porturile ucrainene a determinat o majorare considerabilă a traficului prin Bara și Canalul Sulina.
”AFDJ încearcă permanent să adapteze numărul de piloți și personalul navigant disponibil la volumul solicitărilor, astfel încât să poată fi operate cât mai multe nave, atât la intrarea pe Canalul Sulina, cât și la ieșirea către Marea Neagră. Numai în luna august au tranzitat Bara Sulina (zona de vărsare a Brațului Sulina Dunărea în Marea Neagră) peste 430 de nave, un volum foarte ridicat raportat la capacitatea operațională existentă”, ne-a precizat directorul general al AFDJ Galați, Angela Ivan. Comparativ, în august 2025, prin Bara Sulina au tranzitat doar 141 de nave.
Un pas pentru acapararea canalului?
La sfârșitul lunii august, Ucraina negocia cu România și cu Comisia Europeană introducerea unor operațiuni pilot non-stop pe Canalul Sulina. Potrivit publicației ukragroconsult.com, Ucraina lucra, de asemenea, cu România la instruirea și certificarea piloților ucraineni care ar putea opera pe această rută în viitor.
”Pilotajul navelor prin Canalul Sulina este asigurat în prezent de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din România, în timp ce navigația este limitată la orele de zi.Necesitatea de a crește capacitatea Canalului Sulina s-a intensificat pe fondul perturbărilor logisticii maritime și al atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare”, arăta ukragroconsult.com.
Precedentul navei Rostok. Istoria se repetă?
Conform legislației în vigoare, pilotajul navelor maritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare este considerat serviciu esențial de siguranță, sub controlul statului român.
Pilotul urcă la bordul navei pentru a-l ghida pe căpitan în zone dificile sau periculoase, cum ar fi canale înguste sau estuare, porturi și bazine portuare aglomerate, ape puțin adânci sau cu curenți puternici, pentru a preveni eșuările, coliziunile sau blocajele pe căile navigabile, cum a fost și cazul navei ucrainene Rostok, care a blocat, timp de 15 ani, Canalul Sulina, și a produs pagube economice uriașe României.
