Ca să scăpăm din vârtejul politico-financiar care ne îngroapă de la alegeri încoace, trebuie ca, înainte să discutăm despre CINE să ne conducă spre luminița de la capătul tunelului, partidele astea cu democrația în gură să ajungă la o concluzie privind CE trebuie făcut și CUM poate fi finanțat, în fond și nu în vorbe și ipotetice miracole, acest CE. După ce se ajunge la un consens pe CE și CUM, găsirea lui CINE este un demers ușor, dacă într-adevăr există o preocupare reală pentru binele românilor pe termen lung.
Principalele probleme ale votanților tuturor partidelor sunt reprezentate de:
- creșterea costurilor vieții de zi cu zi (inflația, prețuri insuportabile la energie, deprecierea monedei naționale în fața euro, la care se raportează majoritatea contractelor familiilor, administrația locală ineficientă, finanțată prin creșterea accelerată a taxelor locale, criza școlilor și a grădinițelor, exacerbarea violenței și paralizia justiției, tot mai scumpe);
- incertitudinea privind capacitatea decidenților de a gestiona criza, evaziunea și corupția din instituții;
- frica de pierderea locurilor de muncă și creșterea taxelor.
România trebuie să reducă împrumuturile foarte scumpe cu care își finanțează deficitul. Acesta este CE-ul esențial. Producem mai puțin decât cheltuim în structura bugetului. Trebuie să creștem finanțarea internă și să reducem cheltuielile de funcționare. Finanțarea internă a fost crescută în 2025–2026 prin creșterea taxelor, accizelor și inflație. Economia nu mai suportă alte taxe. Acum trebuie să reducem cheltuielile de funcționare acolo unde sunt mari și ineficiente. În principal, în administrație.
Principalul CUM, înainte de a intra în anul preelectoral 2027, este reprezentat de reorganizarea administrativ-teritorială (mai puține și mai eficiente primării, județe, inspectorate școlare, DSP-uri, case de asigurări, consilieri, prefecturi, case de pensii, inspectorate de poliție etc.). Reducerea acestor cheltuieli ar genera resurse pentru creșterea pensiilor, creșterea salariilor angajaților rămași în sistem pe criterii de performanță operațională, în urma unor mandate, și investiții eficiente pentru nevoile comunităților, folosind eficient noile tehnologii. Alegeri anticipate acum nu vor face decât să prelungească criza bugetară cu încă 4 ani. Un dezastru care va vulnerabiliza România.
Corelată cu această posibilă soluție, trebuie aplicată măsura privind cei 300 de parlamentari, rezultată în urma referendumului. Există cadrul legal pentru ca această modificare să fie făcută simultan cu renunțarea la sectoarele din București, pentru care există, de asemenea, un referendum pro. Corupția din companiile de stat, trâmbițată de reformatorii de formă, este doar o vuvuzea, ca să nu vedem unde-i buba care macină în gol taxele mari plătite de contribuabili.
Ironia sorții este că acei CINE care ar trebui să facă această curățenie în buget, prin legi votate în acest Parlament vocal și iresponsabil, sunt majoritar trimiși în Parlament de către partidele care au cel mai mult de pierdut.
Oricâte rugăciuni colective am face și oricâte cruci am purta la gât în Parlament, dacă nu înțelegem CE trebuie făcut și CUM să facem noi – CINE -, o vor face finanțatorii „consumului pe datorie” când vine scadența iresponsabilității. Datoriile trebuie plătite dacă mai vrem să fim o țară frecventabilă și o națiune respectabilă. România are resurse naturale să își revină.
CINE o iubește în fond și nu în formă poate să o salveze, cu crucea protejată în cuget și nu ostentativ, în forme fără fond.
